Munca, așa cum este ea definită în prezent, nu poate avea nicio legătură cu exploatarea și nici cu obținerea unor avantaje, preponderent patrimoniale, profitând fie de starea de necesitate/nevoie în care s-ar afla una ori mai multe persoane la un moment dat și nici de necunoașterea legii de către angajați - deși regulile există, sunt relativ accesibile, ele nu sunt cunoscute întotdeauna de cei care ajung victime. Două cazuri care, deși nu putem spune că sunt identice, au unele elemente comune, unul din România și unul din Italia, ne arată că regulile sunt încălcate și în alte state, la fel ca la noi, însă consecințele pot fi diferite, iar eradicarea unui fenomen nociv în materia relațiilor de muncă depinde atât de legislație, cât și de modul concret în care ea este interpretată și aplicată. Citește articolul