Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat lansarea unei noi campanii de recrutare pentru ocuparea a 2.115 posturi de soldați și gradați profesioniști. Campania se desfășoară în perioada 5 august – 13 septembrie 2024, iar locurile sunt disponibile în 41 de județe din țară și în Municipiul București. Citește articolul
După cum a anunțat luni, Ministerul Apărării Naționale (MApN) lansează o nouă campanie de recrutare și selecție a rezerviștilor voluntari în armată. Potrivit ministerului, cei interesați au la dispoziție aproape 5.000 de locuri, iar înscrierile sunt programate a se încheia după jumătatea lunii iunie. Citește articolul
În ultima ediție a raportului EURES (2023) avem conturat un tablou detaliat al dezechilibrelor pieței muncii din Uniunea Europeană, evidențiind un peisaj tot mai tensionat în ceea ce privește angajarea. În contextul unei creșteri economice încetinite, se observă o tendință clară: companiile se confruntă cu o competiție acerbă pentru atragerea talentelor capabile să ocupe rolurile disponibile în regiunile cu cerere mare de muncă. Acest fenomen este remarcabil în sectoare precum construcții, inginerie, sănătate și tehnologia informației și comunicațiilor. Raportul publicat la început de mai arată însă o situație neplăcută și totodată paradoxală în cazul României: suntem pe locul patru la ocupațiile deficitare în UE, avem surplus în unele domenii și, totuși, o rată a posturilor vacante relativ scăzută, ceea ce poate demonstra că, de fapt, posturile vacante nici măcar nu sunt comunicate așa cum ar trebui. Citește articolul
Organizația Internațională a Muncii, în a 26-a sesiune, a stabilit patru principii fundamentale în cadrul relațiilor de muncă, primul fiind că munca este o expresie a personalității umane și nu poate fi tratată ca o marfă. Să cumperi, să vinzi, să închiriezi sau să răscumperi oameni, oricare ar fi raportul juridic, nu se aliniază acestui principiu, cu atât mai puțin în zilele noastre. Citește articolul
Un lucrător află că fostul angajator a înregistrat eronat în Revisal temeiul legal al încetării contractului său de muncă, generând astfel confuzie și potențiale consecințe negative în procesul de angajare ulterior al lucrătorului. În ciuda erorii inițiale, situația se complică odată ce un alt angajator solicită informații la ITM despre acel angajat și le și primește, ceea ce ridică un semn de întrebare cu privire la corectitudinea și respectarea literei legii de chiar cei care ar trebui să se asigure de respectarea ei. Citește articolul
Dacă un candidat îți spune că vrea să vină însoțit în procesul de recrutare, cel puțin când e vorba de discutarea elementelor esențiale ale raportului de muncă, primul impuls n-ar trebui să fie acela de a-l refuza, ci de a întreba de calitatea însoțitorului. Legea îi dădea dreptul candidatului să vină chiar și cu mama sau cu tata la interviurile de angajare, dar acum câțiva ani a fost modificată pentru a înlocui „terțul oarecare” cu „un terț cât de cât calificat”. Citește articolul
Accesul egal la oportunitățile de angajare ar trebui să existe la nivel principal în toate unitățile publice sau private. Cu toate acestea, unele practici de recrutare pot crea adevărate bariere între candidații calificați și locurile de muncă dorite, ducând la situații de discriminare, așa cum a fost cazul cu ROMATSA, operatorul național de servicii de navigație aeriană, sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă contravențională de 50.000 de lei. Citește articolul
Deficitul de forță de muncă și de competențe reprezintă principala îngrijorare a companiilor din România, fiind considerat cel mai mare risc care, în următorul deceniu, ar putea afecta negativ rentabilitatea industriei în care acestea activează, conform sondajului PwC CEO Survey 2023. Citește articolul
Culegerea unor informații, dintre care unele irelevante pentru angajator și intruzive în privința drepturilor lucrătorilor, sub forma unor declarații pe propria răspundere, date la angajare, este criticabilă chiar și acolo unde angajatorul este mânat de bună-credință. Citește articolul
Într-o Uniune Europeană (UE) în continuă schimbare, cu piețe naționale ale muncii avide de competențe și talente noi, Comisia Europeană a pus bazele unei noi inițiative menite să ajute angajatorii din UE. Prin Pachetul său privind competențele și mobilitatea talentelor, Comisia își propune să atragă și să faciliteze mobilitatea forței de muncă calificate din afara granițelor UE, o mișcare strategică în cadrul Anului european al competențelor. Mai exact, Comisia propune crearea unei rezerve de talente la nivelul UE pentru a facilita recrutarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din țări din afara UE pentru ocupațiile cu deficit de forță de muncă din Uniune. Prima platformă din UE de acest tip, o inovație, practic, dar participarea la rezerva de talente nu va fi obligatorie pentru statele membre, cu toate că deficitul actual al forței de muncă din România ne demonstrează că și țara noastră ar trebui să participe. Citește articolul