ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
În Uniunea Europeană (UE), rata de ocupare a persoanelor de peste 50 de ani a crescut semnificativ între 2004 și 2019, dar discriminarea pe criterii de vârstă și nevoia de îmbunătățire a competențelor digitale rămân obstacole importante. În România, aproape o treime din angajați au peste 50 de ani, iar sectorul energetic înregistrează cea mai mare proporție de lucrători seniori. Cu toate acestea, prejudecățile legate de vârstă și condițiile de muncă insuficiente contribuie la pensionarea timpurie a acestora. Companiile sunt încurajate să investească în formarea continuă și să creeze medii de lucru mai prietenoase pentru seniori, având în vedere că aceștia aduc experiență valoroasă și stabilitate organizațională. În contextul demografiei în schimbare, este esențial ca politicile de angajare să fie adaptate, inclusiv prin sprijin guvernamental, pentru a încuraja integrarea lucrătorilor vârstnici pe piața muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deficitul de forță de muncă și de competențe reprezintă principala îngrijorare a companiilor din România, fiind considerat cel mai mare risc care, în următorul deceniu, ar putea afecta negativ rentabilitatea industriei în care acestea activează, conform sondajului PwC CEO Survey 2023.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În procesele de recrutare vor trebui obligatoriu oferite, de la început, informații legate de salariul inițial sau intervalul aferent acestuia, cum ar fi, de exemplu, prin menționarea în anunțul de angajare, conform directivei europene privind transparența salarială și egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă ori pentru munca de aceeași valoare. Scopul directivei este acela de a elimina discriminarea salarială dintre femei și bărbați de a aduce un plus de transparență prin obligarea angajatorilor de a informa lucrătorii actuali sau potențiali despre criteriile de remunerare, despre perspectivele de evoluție salarială și nu numai. Între altele, transparența proclamată de directivă înseamnă și că angajații nu mai pot fi obligați contractual să țină la secret propriul salariu, bonusurile sau alte avantaje primite și care fac parte din remunerația lor. Angajatorii însă vor avea noi obligații de informare și raportare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De la parcursul profesional și până la potrivirea culturală, există numeroase „căsuțe de bifat” în procesul de recrutare, pentru a identifica profilul potrivit pentru un anumit rol în companie. Cu toate acestea, unul dintre cei mai importanți pași, adesea trecut cu vederea sau subestimat, este verificarea („screening”-ul) viitorului angajat. Dar înainte de a explica importanța verificării
înainte de angajare, este utilă definirea acestui concept.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Mulți angajatori se plâng de neseriozitatea candidaților care acceptă, în prima fază, condițiile și salariul propus, semnează contractul individual de muncă, parcurg chiar și etapele controlului medical pentru ca, într-un final, să nu se mai prezinte la muncă în ziua stabilită. Deși pentru un astfel de comportament nu este prevăzută în Codul muncii nicio sancțiune, specialiștii avertizează că, teoretic, un candidat poate fi obligat la plata unor despăgubiri, dacă angajatorul poate proba existența unor prejudicii cauzate de neprezentarea la locul de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pornind de la mai multe subiecte de pe forumul avocatnet.ro în care diverși utilizatori semnalau faptul că au rămas fără loc de muncă din cauză că angajatorul la care au acceptat o ofertă de angajare și-a retras-o, am vrut să aflăm de la specialiști în ce măsură poate fi trasă la răspundere o astfel de acțiune a unei firme.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Anunțurile de recrutare în care se menționează că cei interesați trebuie să aibă domiciliul într-o anumită localitate, să aibă stagiul militar satisfăcut sau ca respectivul candidat să nu se afle în conflict cu firma sunt doar câteva dintre criteriile pe care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) le-a stabilit în acest an ca fiind discriminatorii. Însă se poate considera discriminatoriu un criteriu care specifică faptul că este necesară cunoașterea și posibilitatea de a vorbi într-o limbă străină sau că sunt căutate doar femei de o anumită vârstă?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru toți cei care se gândesc să înceapă noi colaborări toamna aceasta, să facă noi angajări, e bine de știut că sunt limite legale în care se pot cere anumite informații candidaților. Stare de alertă sau nu, continuarea procesului de selecție sau semnarea unui contract de muncă doar cu cei care arată că s-au imunizat contra COVID-19 rămâne o discriminare. Apoi, culegerea și păstrarea necorespunzătoare a unor date personale de la candidați poate pune probleme ulterior, iar unele date nu ar trebui
de plano cerute. Acestea și alte aspecte ce țin de recrutare, în sinteza de azi:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Circa 46% dintre refuzurile de angajare care au la bază criteriul vârstei vizează candidaţii de 45-54 de ani, cel mai greu fiind pentru femei, acestea fiind vizate de 63% dintre aceste respingeri, potrivit unui studiu dat publicității recent.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Peste jumătate din afacerile de familie se așteaptă la o creștere anuală de cel puțin 10% în următorii cinci ani de zile, conform unei analize realizate de PriceWaterhouse Cooper (PwC). Pentru a-și atinge aceste ținte, firmele din România își diversifică activitățile și urmăresc intrarea pe noi piețe de desfacere, inclusiv cele externe. În același timp, afacerile de familie din România consideră că cea mai mare provocare pe care o întâmpină în prezent este atragerea și păstrarea forței de muncă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu, Radu Stochița 
PwC România 
avocatnet.ro 
Deloitte România 
Lucia Tozaru 
Simona Voiculescu 
Marian Dumitrache