ACCES GRATUIT

Discriminare salarială la CNCD: Un funcționar contestă diferențele de salarizare nejustificate

Tribunalul București a soluționat recent un litigiu hilar, dacă ne uităm la obiectul procesului aflat pe rolul său. Instanța a trebuit să tranșeze un litigiu între un funcționar al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și instituție, pe care acesta a acuzat-o de discriminare. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Victimizarea salariaților și măsurile de prevenție pe care le pot lua angajatorii

În România, tot mai mulți angajați raportează experiențe de victimizare după ce au semnalat angajatorului nereguli în cadrul organizației. Victimizarea în dreptul muncii se referă la represalii și tratamente nedrepte aplicate angajaților care raportează încălcări ale drepturilor lor, incluzând concedierea, modificarea postului sau hărțuirea, și este interzisă prin diverse acte normative în România. Angajatorii sunt încurajați să implementeze politici interne pentru prevenirea victimizării, iar angajații afectați pot depune plângeri la autorități sau instanțe de judecată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Victimizarea în Codul muncii sau cum poate fi amendat cu câteva mii de lei angajatorul care aplică un tratament advers angajatului care a depus o plângere sau l-a dat în judecată

Codul muncii interzice orice formă de discriminare a angajaților, stipulând că tratamentele adverse aplicate ca reacție la plângeri sau sesizări privind încălcarea drepturilor legale constituie acte de victimizare. Introducerea acestui concept în legislație a avut loc în 2020, extinzându-se ulterior pentru a include și reacțiile angajatorilor la sesizările formulate de angajați. De asemenea, Legea avertizorilor de integritate protejează angajații de represalii, stabilind obligația angajatorilor de a demonstra că măsurile luate nu sunt legate de raportările efectuate de angajați. Discriminarea și tratamentele nefavorabile aplicate de angajatori sub umbrela discriminării sunt sancționate cu amenzi cuprinse între 4.000 și 8.000 lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Codurile vestimentare la locul de muncă - poți ajunge să încalci drepturile unui angajat pentru că ceri o anumită ținută?

Codurile vestimentare la locul de muncă sunt încă relevante în numeroase sectoare de activitate. Dincolo de cerințele privind ținuta decentă, formală sau mai puțin formală, avem și prevederi legislative care obligă la purtarea unor echipamente de protecție și care, indirect, nu permit atâta libertate vestimentară la locul de muncă. În contextul legislației pe care suntem obligați, la nivel de companie, să o respectăm, pentru a evita conflictele, angajatorii trebuie să se asigure că orice cod vestimentar impus este aplicat în mod nediscriminatoriu, respectă drepturile fundamentale ale angajaților și este justificat de un scop legitim și proporțional. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Promovarea egalității de gen și rasă în UE: Normele pentru îmbunătățirea activității organismelor de egalitate au fost oficializate

Cele două directive adoptate de Consiliul Uniunii Europene, care au drept scop întărirea rolului organismelor care asigură egalitatea de tratament și combaterea discriminării în întreaga UE sau înființarea unor astfel de entități, acolo unde este cazul, au fost oficializate. Ele vor intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Exprimarea opiniilor politice la locul de muncă: ce ar putea un angajator să limiteze în mod rezonabil

Libertatea de exprimare a opiniilor, inclusiv a celor politice, nu este inactivată în mediul de lucru. Dar poate să comporte unele limitări. Exprimarea opiniilor politice în timpul pauzei de masă, discuțiile dintre angajați pe chat-ul comun, schimbul de idei în spațiul de lucru comun sau activitatea din social media a angajaților nu înseamnă automat o conduită de natură a afecta într-un fel angajatorul. Totuși, când un angajat care, prin exprimarea opiniilor sale politice la job, ajunge într-un conflict de natură să perturbe buna desfășurare a activității sau care, prin natura poziției sale în companie, ajunge să lase impresia că poziția sa din social media exprimă chiar „poziția companiei”, se poate discuta de necesitatea de a limita sau chiar sancționa un comportament. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Compania le permite angajaților să lucreze numai de acasă, dar cu un preț nerezonabil: fără promovări. Care ar fi problema?

Ochii care nu se văd la birou nu sunt promovați - cam așa sună politica unei mari companii americane multinaționale, care își anunță angajații că pot păstra regimul de muncă integral la distanță, doar că astfel se autoexclud de la ideea de a se dezvolta în cadrul companiei. În România însă, legea e cât se poate de clară în privința egalității de tratament dintre angajații de acasă și cei de la birou. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Discriminare la recrutare: ROMATSA, amendată cu 50.000 de lei de CNCD pentru că limita accesul candidaților calificați în favoarea celor pe care-i forma intern

Accesul egal la oportunitățile de angajare ar trebui să existe la nivel principal în toate unitățile publice sau private. Cu toate acestea, unele practici de recrutare pot crea adevărate bariere între candidații calificați și locurile de muncă dorite, ducând la situații de discriminare, așa cum a fost cazul cu ROMATSA, operatorul național de servicii de navigație aeriană, sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă contravențională de 50.000 de lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

N-ar trebui să ne concentrăm doar pe ghidul privind hărțuirea când vorbim de prevenirea și combaterea acestui fenomen la locul de muncă

A ne concentra exclusiv pe ghidul privind hărțuirea morală și pe criteriul de sex la locul de muncă este insuficient pentru a putea preveni și combate întregul fenomen al hărțuirii și violenței la locul de muncă. De exemplu, din metodologia publicată anul trecut lipsesc termeni importanți, precum cel de victimizare, dar pe care îi regăsim definiți în alte legi. Pentru moment însă, ghidul este un „început” consistent pentru mediile de lucru complet străine de înțelegerea hărțuirii. Reglementările în domeniu vor evolua însă, într-un viitor nu foarte îndepărtat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Am fost dat afară de la locul de muncă pentru că sunt diagnosticat cu HIV

Un caz în care un angajat se confruntă cu discriminare și amenințări cu concedierea din partea șefului său readuce în discuție drepturile garantate de legislația muncii și protejarea lucrătorilor. Angajatorul trebuie să motiveze corespunzător decizia de concediere și angajatul concediat are dreptul de a contesta în instanță această decizie, poate propune martori în proces și poate solicita despăgubiri pentru cheltuielile suportate în legătură cu participarea lor la proces. Citește articolul