În 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și Curtea Constituțională a României (CCR) au pronunțat decizii majore ce au influențat dreptul muncii, statutul consilierilor juridici și reglementările fiscale. Printre cele mai relevante se numără clarificarea termenului de preaviz la concediere, utilizarea înregistrărilor ca probe și reglementări privind pensiile speciale, munca în condiții speciale și statutul grefierilor. Retrospectiva acestor decizii, în articolul de azi: Citește articolul
Numeroase dintre prevederile legale incidente în raporturile de muncă pun probleme în practică. Adesea, nici chiar opiniile instanțelor nu sunt unitare pe același subiect. Dincolo de acest aspect însă, jurisprudența rămâne un reper important pentru a ști cum se raportează judecătorii la anumite aspecte legale deosebit de importante - cum sunt cele legate de concedieri, de organizarea activității angajatorului, avantajele oferite salariaților, formalitățile ce țin de anumite acte emise de angajatori și nu numai. O retrospectivă a unor spețe interesante prezentate anul acesta în domeniul muncii, în cele ce urmează: Citește articolul
Conform Codului muncii, angajații au dreptul de a refuza munca suplimentară fără a fi supuși sancțiunilor, iar instanțele de judecată susțin că refuzul nu constituie abatere disciplinară. Citește articolul
Avertizorul în interes public poate contesta măsurile ce reprezintă represalii determinate de raportarea sa internă sau externă ori de divulgarea publică pe care a făcut-o și poate cere, pe calea ordonanței președințiale, inclusiv suspendarea măsurilor ce reprezintă represalii. O astfel de măsură este și concedierea făcută imediat după raportarea angajatului. Citește articolul
Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă, stabilește Codul muncii în privința concedierii ca urmare a desființării postului - situația în care concedierea se face pentru motive care nu au legătură cu persoana angajatului. Când astfel de decizii de concediere sunt contestate, instanțele analizează acele condiții privind desființarea postului, dar nu judecă în privința oportunității măsurii. Citește articolul
În soluționarea unui recurs în interesul legii, Înalta Curte a stabilit că în cazul termenului de preaviz la concediere nu este luată în calcul și ziua comunicării notificării de preaviz, ceea ce înseamnă că termenul începe să curgă din ziua următoare și se împlinește în ultima zi. În decizia dată acum o lună și publicată miercuri în Monitorul Oficial, Curtea arată că mai multe prevederi din Codul de procedură civilă și din Codul civil cu privire la calculul termenelor nu sunt incidente în cazul termenului de preaviz la concediere, motivul fiind natura diferită a termenelor stabilite pe zile lucrătoare în Codul muncii, unde aplicarea regulilor din Codul civil în cazul termenelor pe zile ar duce la prelungiri nejustificate și contrare intereselor protejate în cazul raporturilor de muncă. Citește articolul
Dacă desființează postul și angajatul contestă concedierea sa ca urmare a desființării, angajatorul care l-a reînființat chiar și după cele 45 de zile de la momentul comunicării decizie de concediere s-ar putea regăsi în situația în care e dificil de arătat că respectiva desființare a fost efectivă și s-a bazat pe o cauză reală și serioasă. Citește articolul
Preavizul în cazul concedierii este un drept al angajatului și presupune un minim de 20 de zile lucrătoare acordate acestuia pentru a-și găsi, eventual, un nou loc de muncă. Modul de calcul al acestui termen a fost recent tranșat printr-un recurs în interesul legii, dar sunt numeroase aspecte privind acordarea acestuia pe care angajatorii nu le respectă întotdeauna în practică. Citește articolul
Ce faci, ca angajator, atunci când ai un angajat aflat în depresie, care nu mai are rezultate pe plan profesional și care refuză să se trateze? Aceasta este întrebarea pe care mi-a adresat-o de curând un manager dintr-o companie care își dorea să renunțe la angajatul respectiv pentru că, dincolo de lipsa de performanță, strica și moralul echipei din care făcea parte. Citește articolul
La prima vedere putem crede că relația de muncă se încheie în momentul în care încetează și contractul individual de muncă, însă oricare ar fi motivul încetării contractului, există drepturi și obligații care produc efecte pentru încă o perioadă de timp după acest moment. Sumele datorate și neachitate, dar și cele încasate, deși nu erau datorate, pot fi solicitate într-un termen de cel mult trei ani de la data nașterii dreptului sau de la data plății nedatorate. Citește articolul