Avertizorul în interes public poate contesta măsurile ce reprezintă represalii determinate de raportarea sa internă sau externă ori de divulgarea publică pe care a făcut-o și poate cere, pe calea ordonanței președințiale, inclusiv suspendarea măsurilor ce reprezintă represalii. O astfel de măsură este și concedierea făcută imediat după raportarea angajatului. Citește articolul
Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă, stabilește Codul muncii în privința concedierii ca urmare a desființării postului - situația în care concedierea se face pentru motive care nu au legătură cu persoana angajatului. Când astfel de decizii de concediere sunt contestate, instanțele analizează acele condiții privind desființarea postului, dar nu judecă în privința oportunității măsurii. Citește articolul
În soluționarea unui recurs în interesul legii, Înalta Curte a stabilit că în cazul termenului de preaviz la concediere nu este luată în calcul și ziua comunicării notificării de preaviz, ceea ce înseamnă că termenul începe să curgă din ziua următoare și se împlinește în ultima zi. În decizia dată acum o lună și publicată miercuri în Monitorul Oficial, Curtea arată că mai multe prevederi din Codul de procedură civilă și din Codul civil cu privire la calculul termenelor nu sunt incidente în cazul termenului de preaviz la concediere, motivul fiind natura diferită a termenelor stabilite pe zile lucrătoare în Codul muncii, unde aplicarea regulilor din Codul civil în cazul termenelor pe zile ar duce la prelungiri nejustificate și contrare intereselor protejate în cazul raporturilor de muncă. Citește articolul
Dacă desființează postul și angajatul contestă concedierea sa ca urmare a desființării, angajatorul care l-a reînființat chiar și după cele 45 de zile de la momentul comunicării decizie de concediere s-ar putea regăsi în situația în care e dificil de arătat că respectiva desființare a fost efectivă și s-a bazat pe o cauză reală și serioasă. Citește articolul
Preavizul în cazul concedierii este un drept al angajatului și presupune un minim de 20 de zile lucrătoare acordate acestuia pentru a-și găsi, eventual, un nou loc de muncă. Modul de calcul al acestui termen a fost recent tranșat printr-un recurs în interesul legii, dar sunt numeroase aspecte privind acordarea acestuia pe care angajatorii nu le respectă întotdeauna în practică. Citește articolul
Ce faci, ca angajator, atunci când ai un angajat aflat în depresie, care nu mai are rezultate pe plan profesional și care refuză să se trateze? Aceasta este întrebarea pe care mi-a adresat-o de curând un manager dintr-o companie care își dorea să renunțe la angajatul respectiv pentru că, dincolo de lipsa de performanță, strica și moralul echipei din care făcea parte. Citește articolul
La prima vedere putem crede că relația de muncă se încheie în momentul în care încetează și contractul individual de muncă, însă oricare ar fi motivul încetării contractului, există drepturi și obligații care produc efecte pentru încă o perioadă de timp după acest moment. Sumele datorate și neachitate, dar și cele încasate, deși nu erau datorate, pot fi solicitate într-un termen de cel mult trei ani de la data nașterii dreptului sau de la data plății nedatorate. Citește articolul
Încetarea contractului de muncă, indiferent de modalitatea prin care se realizează, implică înmânarea unor documente către fostul salariat care atestă vechimea și activitatea acestuia. În cazul în care angajatorul nu respectă obligațiile impuse de lege aici, fostul salariat poate sesiza Inspecția Muncii și poate solicita copii ale documentelor într-un termen de 15 zile lucrătoare de la data solicitării. Nerespectarea acestor obligații poate fi sancționată cu amendă. Citește articolul
Pintr-un proiect de ordonanță de urgență lansat spre dezbatere publică, Ministerul Familiei propune modificarea Codului Fiscal și a Codului Muncii. Inițiativa vizează reducerea cotei de TVA pentru produsele destinate sugarilor, acordarea de indemnizații celor care au în grijă copiii părinților plecați la muncă în străinătate, posibilitatea părinților de a lucra de acasă în timpul vacanțelor școlare și restricționarea posibilității de concediere a unui părinte care are în grijă un copil în vârstă de până la trei ani. Citește articolul
Relația de muncă trebuie să fie, în primul rând, previzibilă și bazată pe un just echilibru între salariat și angajator, fiecare având drepturi și obligații, unele prevăzute expres de actele normative, iar altele asumate în urma negocierii. Preavizul este un drept al uneia dintre părți, în timp ce pentru cealaltă reprezintă o obligație; deci avem atât dreptul, cât și obligația, prevăzute de Codul muncii, însă durata și condițiile sunt elemente negociabile, fiind obligatorie precizarea lor în cadrul contractului individual de muncă. Citește articolul