ACCES PREMIUM

Dacă nu respect preavizul, mi se pot reține bani din salariu?

Preavizul la încetarea relaţiilor de muncă are durata fixă stabilită prin Codul muncii, indiferent că este vorba de demisie sau concediere. Totuşi, chiar dacă se află în preaviz, salariatul nu poate absenta de la locul de muncă sau să nu îndeplinească sarcinile de lucru, fără a suporta consecinţele atrase de un astfel de comportament. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Firmele care se folosesc de criza actuală pentru a scăpa de unii salariați riscă plata unor despăgubiri semnificative

Doar în măsura în care a scăzut volumul de muncă ori un anumit post a devenit redundant sau se desființează departamente întregi, un angajator își poate concedia angajații, a subliniat un specialist în dreptul muncii la conferința de HR organizată săptămâna trecută de avocatnet.ro. Altfel, prin simpla invocare a motivului privind pandemia, concedierile pot fi considerate ca fiind abuzive și, prin urmare, nelegale, angajatorii riscând să fie obligați, în instanță, la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Salariații concediați în 2020 NU vor primi trei luni de șomaj în plus. Măsura, respinsă definitiv în Parlament

Angajații concediați pe întreg parcursul anului 2020 ar fi putut beneficia de trei indemnizații suplimentare de șomaj, față de numărul de indemnizații pe care le primesc în mod normal, dar un proiect legislativ ce conține măsura a fost respins definitiv marți la Camera Deputaților. Astfel, documentul nu se va putea aplica. Măsura era gândită pentru protecția celor care, din motive independente de ei, rămâneau în 2020 fără un loc de muncă, în condițiile în care, la nivel european, au fost înregistrate contracții ale economiilor, iar cei mai mulți angajatori au fost nevoiți să-și reducă sau chiar să-și întrerupă activitatea. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Concedierea la desființarea postului sau necorespundere profesională: Cum faci ca să eviți anularea procedurii

Atunci când o concediere are la bază dispozițiile art. 65 din Codul muncii, iar o funcție corespunzătoare locului de muncă desființat este ocupată de mai mulți salariați, departajarea acestora se poate face numai cu respectarea procedurii de evaluare prealabilă a tuturor celor care ocupă posturi de același fel, conform criteriilor de evaluare prevăzute în cadrul contractului colectiv de muncă sau a regulamentului intern și cu respectarea procedurii interne. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Încetarea CIM prin acord nu te poate ajuta să dai afară salariați „pe scurtătură”

Ca regulă generală, încheierea, modificarea ori încetarea contractului individual de muncă presupune acordul părților. Una dintre cele mai rapide și simple forme prin care poate înceta un raport de muncă este cea care se realizează prin manifestarea de voință a părților. Așa cum la încheierea contractului individual de muncă este obligatorie forma scrisă, fiind o condiție de validitate, aceeași formă trebuie să îmbrace și actul prin care părțile convin încetarea raportului de muncă, la data o dată stabilită de comun acord. În practică se încearcă adesea forțarea unor ipoteze de concediere sub umbrela unor încetări prin acord, dar ele pot fi ușor demontate în instanță apoi. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Preavizul la terminarea unui raport de muncă: drept sau obligație?

Preavizul există și la demisie, și la concediere în Codul muncii. O dată îl avem ca un drept de preaviz la concediere, dreptul aparținând, firește, salariatului care e dat afară, presupunând un termen minim de 20 de zile (când se rupe relația de muncă în timpul perioadei de probă nu se mai pune problema de preaviz, conform Codului). Iar a doua oară îl avem, la demisie, ca un termen în beneficiul angajatorului căruia un angajat al său îi pune în vedere că vrea să plece. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Contestarea concedierii în instanță

ICCJ: Când desființează un post, deși există mai multe poziții similare, angajatorul poate să fie ținut să arate cum a ales persoana concediată

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a refuzat să se pronunțe, printr-un recurs în interesul legii, asupra unei probleme des întâlnite în practică, în ceea ce privește concedierea pentru desființarea unui post: dacă există mai multe posturi similare sau identifice cu cel desființat, are angajatorul obligația să arate cum a ales persoana al cărei post urmează să fie desființat? ICCJ a considerat că instanțele sunt libere să decidă acest lucru, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei. De fapt, vorbim de o aplicare a legii și nu de o interpretare a ei, motiv pentru care ICCJ a refuzat să dea o decizie de interpretare asupra problemei cu care a fost sesizată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Specialiști: Impunerea vaccinării de către angajatori e nerecomandată. Ce ar putea, totuși, să facă firmele?

Acum că procesul de vaccinare contra COVID-19 a intrat în linie dreaptă, în curs de vaccinare fiind acum populația de risc și lucrătorii cei mai expuși, urmând, apoi, în faza a treia, accesul general la vaccinare, e cazul să ne oprim puțin asupra următoarei probleme: solicitarea vaccinării de către angajator, atât celor care deja sunt angajați, cât și a celor nou-angajați (candidaților) este sau nu problematică? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Retrospectivă 2020

Deciziile CJUE, în zona muncii, în 2020: Cele mai importante aspecte legate de relațiile cu salariații

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a adoptat trei decizii importante în domeniul muncii, anul acesta. Discutăm de felul cum pot fi folosiți salariații temporari, posibilitatea de acordare a unui concediu suplimentar exclusiv salariatelor, în anumite situații, dar și de riscul pentru angajatorul care a făcut o concediere ilegală să suporte plata concediului de odihnă pentru perioada dintre momentul concedierii și cel al reintegrării în funcție. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Promovarea la locul de muncă: Două situații când deschide posibilitatea terminării unor raporturi de muncă mai rapid

Când ne gândim la promovare, ne gândim la un context favorabil, la avansarea în ierarhia firmei, la beneficii salariale crescute ș.a.m.d.. Sunt două chestiuni mai puțin favorabile însă care se pot întâmpla odată ce are loc promovarea, una folosită de angajator, în propriul avantaj, cealaltă folosită de salariat, în al său. Ambele implică însă mai puțină bună-credință din partea părților raportului de muncă. Citește articolul