Dacă nu își face pregătirile temeinice, un angajator care concediază un salariat care dobândește, în cursul derulării contractului de muncă, o dizabilitate care nu îi mai permite să își îndeplinească atribuțiile postului pentru care a fost recrutat sau un angajat care nu mai corespunde profesional postului pe care îl are, fără a oferi întâi posibilitatea mutării pe un alt post, riscă, în cazul în care conflictul de muncă ajunge în instanță, să reîncadreze salariatul respectiv în companie și să fie obligat să-i plătească și drepturile salariale pe care nu le-a dat în acest răstimp. Citește articolul
În perioada de probă convenită la debutul unui contract de muncă, oricare dintre părți are dreptul să plece - să înceteze contractul, printr-o simplă notificare. Legea stabilește că decizia de a termina contractul nu trebuie motivată. Dar oare înseamnă asta că raportul poate fi terminat de angajator chiar în mod abuziv? O decizie a Curții de Apel București ne arată un exemplu de soluție în care angajatorul a trebuit să-l primească înapoi pe angajatul dat afară în perioada de probă. Citește articolul
Deși angajatorul are libertatea de a stabili atât organizarea, cât și funcționarea unității, prioritatea acestuia trebuie să fie protejarea salariatului, iar atunci când contractul de muncă este încheiat pe durată nedeterminată și nu este legat de un anumit contract, finalizarea unui proiect nu este, în sine, o cauză reală și serioasă pentru desființarea unui loc de muncă. Citește articolul
Pe lângă că ar putea afla despre angajatorul său că are sau a avut procese ce implică neplata unor salarii, să zicem, sau alte chestiuni după care candidatul ar putea să judece singur dacă mai merită să continue demersul pentru angajare la respectiva firmă, mai există o situație în care poate fi afectat chiar contractul său de muncă - când va ocupa locul unuia concediat nelegal și care ulterior obține reintegrarea în funcție, în instanță. Citește articolul
Deși în Codul muncii a fost introdus recent termenul de 45 de zile pentru contestarea deciziilor unilaterale ale angajatorului, schimbările venite nu au vizat intervalul pe care salariatul îl are la dispoziție în situația primirii unei decizii de sancționare disciplinară, acesta rămânând la 30 de zile, inclusiv pentru concedierea disciplinară. Citește articolul
Toate regulile după care se derulează un contract de muncă se regăsesc în Codul muncii, iar dacă angajatorul este obligat să știe ce drepturi și obligații are, la fel de informați ar trebui să fie și salariații. În acest articol, vrem să clarificăm diferențele între tipurile de încetări ale contractului de muncă și care sunt efectele lor. Citește articolul
Codul muncii stabilește că salariile compensatorii pot fi oferite în cazul concedierilor pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, însă potrivit prevederilor din contractul individual sau colectiv de muncă sau în condițiile legii, dacă este vorba de disponibilizări prevăzute de acte normative speciale. Citește articolul
Unul dintre scopurile declarate ale agențiilor pentru ocuparea forței de muncă și prevăzute de lege este „protecția persoanelor supuse riscului pierderii locului de muncă”. Pe lângă obligația angajatorilor de a comunica agențiilor pentru ocuparea forței de muncă locurile de muncă vacante în termen de cinci zile de la data vacantării acestora, Codul muncii prevede și obligația angajatorilor de a solicita sprijinul instituțiilor atunci când face concedieri, individuale sau colective. Citește articolul
O decizie de concediere a unui salariat pentru necorespundere profesională poate fi luată ca urmare a unei evaluări nesatisfăcătoare a activității acestuia, în cazul în care salariatul contestă concedierea în instanța, practica arată că judecătorii tind să anuleze o astfel de decizie, dacă angajatorul nu arată că a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a sprijini salariatul să devină potrivit pentru postul respectiv. O modalitate prin care angajatorul poate demonstra acest lucru este ca, după evaluarea nesatisfăcătoare, să fie implementat un plan de îmbunătățire a performanței salariatului, potrivit specialiștilor NNDKP. Citește articolul
Concedierea disciplinară, respectiv desfacerea contractului individual de muncă (CIM), este cea mai dură sancțiune disciplinară care poate fi aplicată unui salariat. De cele mai multe ori, salariații se tem de ea deoarece consideră că posibilul viitor angajator va afla care este motivul pentru care au fost dați afară de la fostul loc de muncă și vor opta să nu înceapă o relație de muncă cu aceștia sau că, dacă totuși le fac un contract de muncă, vor fi concediați în perioada de probă. Totuși, realitatea e alta, conform explicațiilor unui consilier juridic specializat în domeniul muncii. Citește articolul