ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Formarea asigurată de angajator în contextul obligațiilor sale legale în acest sens nu poate fi făcută altfel decât pe cheltuiala sa. Dincolo de discuția privind recuperarea investiției în formarea profesională prin clauzele specifice din contracte, ideea de a forma un angajat pe banii firmei și de a-i opri apoi banii puțin câte puțin din salariu reprezintă o încălcare a prevederilor Codului muncii - atât din perspectiva condițiilor de formare, cât și din perspectiva modului în care se pot face rețineri salariale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar dacă relația de muncă nu înseamnă exclusiv încasarea salariului în schimbul muncii prestate, munca reprezintă principala sursă de venit care trebuie să asigure lucrătorilor o existență conformă cu demnitatea umană, acest aspect fiind prevăzut în mod expres în Declarația Universală a Drepturilor Omului. Pornind de la minimul legal în sus, salariul e un element negociabil, individual și colectiv, iar aici vorbim nu doar despre salariul de bază, ci și despre restul componentelor salariului în sens larg. Plata salariului este o obligație certă și clară, la fel și data plății, ce trebuie stabilită de comun acord. Deși e permisă plata în natură a unei părți din salariu, când ne referim la hrană, cazare și alte facilități, salariul în bani trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim, iar moneda este întotdeauna leul. Totodată, salariul este intangibil - nimeni nu se poate atinge de acesta decât în cazurile și în condițiile stricte ale legii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Erorile de calcul salarial pot apărea în orice companie privată sau instituție de stat. Fie vorbim de sume în minus, sume ce nu au ajuns la salariat deși ar fi trebuit, pe care angajatorul trebuie să le restituie acestuia, fie vorbim de sume în plus pe care le-a încasat angajatul și pe care legea îl obligă să le dea înapoi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Chiar dacă are la bază un contract, relația de muncă are o serie de particularități și nu sunt permise „penalizările” ca în cazul unei relații comerciale între doi profesioniști, iar orice clauză prin care s-ar stabili o astfel de procedură va fi lovită de nulitate. Un salariat care și-a realizat „ținta” de vânzări într-o lună a fost penalizat pentru nerespectarea procedurilor, angajatorul său considerând că acest lucru este normal, pentru că în contractul de muncă exista o astfel de clauză. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Angajatorul vrea să concedieze o angajată - îi dă să semneze un document care „se traduce” ca fiind o cerere de demisie, pe care angajata, fără să citească, a semnat-o. Dincolo de disimularea modului de încetare a contractului, cu concursul celei care a semnat, neatentă, documentul, angajatorul mai face și o reținere nelegală din salariu. „Demisionară” și cu mai puțini bani în buzunar decât ar fi meritat, angajata vrea să știe cum să-și găsească dreptatea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recuperarea împrumuturilor acordate propriilor angajați nu se poate face prin operarea unor rețineri salariale, întrucât legea nu oferă un cadru pentru asta. Returnarea banilor se face de bunăvoie de către angajat, iar, în caz contrar, doar cu ajutorul instanței.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatul prestează o activitate și pentru asta este plătit de către angajator conform contractului individual de muncă - așadar, în mod normal, într-o relație de muncă, banii circulă de la angajator către salariat, iar nu invers. Se poate întâmpla, totuși, ca angajatul să-i datoreze angajatorului anumite sume de bani: a primit sume de bani nedatorate, bunuri sau servicii la care nu avea dreptul; a produs o pagubă materială angajatorului; a încălcat o clauză de confidențialitate sau a plecat la scurt timp după ce angajatorul a investit în formarea sa. De fiecare dată, legea impune condiții stricte angajatorilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Nevoia acută de forță de muncă, în special în perioadele de vârf de activitate, îi împinge pe antreprenori să recurgă la soluții nelegale prin care le forțează mâna angajaților, neștiutori ai drepturilor garantate de lege, să rămână să lucreze o perioadă de timp. De exemplu, prin semnarea unui document de acoperire a prejudiciului cauzat de demisie. Angajații nu pot fi forțați să lucreze dacă nu vor și au doar obligația de a respecta preavizul, care e valabil, oricum, doar dacă angajatorul a plătit salariul, orele suplimentare și și-a îndeplinit celelalte drepturi asumate prin contract.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Asigurarea unei existențe conforme cu demnitatea umană are, pentru cei mai mulți, o legătură directă cu prestarea unei activități în schimbul unei remunerații care, la nivel internațional, se numește salariu; dar ce trebuie să faci pentru a-l obține și până unde se întinde dreptul angajatorului acestuia de a dispune de un salariat? Oricât de mult ne-am hazarda să credem că în cadrul marilor companii condițiile de muncă sunt mai bune, beneficiile mai mari sau oportunitățile de dezvoltare mai frecvente, de multe ori, realitatea pare diferită. Am analizat azi, pe larg, realitatea povestită a unei angajate dintr-o multinațională: de la sumele de bani restante, bonusurile intangibile și până la condițiile dificile de obținere a concediului de odihnă într-un context marcat de lipsa acută de personal. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie, stabilește Codul muncii. O astfel de sumă nedatorată poate să apară atunci când angajatul și-a luat, înainte să plece din firmă, prea multe zile de concediu. Angajatorul care dorește să-și recupereze paguba nu poate face o reținere salarială însă pentru că ar încălca regulile stabilite în Codul muncii privind operarea acestor rețineri. Dacă angajatul nu e de acord să restituie această sumă de bani, angajatorul mai are o singură pârghie la dispoziție.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
