În ziua de azi, cam orice angajat care are acces la internet poate să se folosească de un calculator de salarii pentru a vedea cât ar trebui să fie netul său raportat la brutul din contract sau, invers, care e salariul său brut raportat la netul virat în cont. Ca atare, când brutul și netul nu par să se coreleze, apar întrebări. Astfel, poate fi vorba de o situație de muncă subdeclarată, de compunerea netului promis cu adaosuri care nu sunt precizate în contract, deși ar trebui, sau, de ce nu, de o comunicare deficitară la începutul relației de muncă. Citește articolul
Modificarea salariului, ca element esențial al contractului individual de muncă, se poate realiza, de regulă, doar prin act adițional cu acordul părților, conform Codului muncii, cu două excepții: modificările impuse de acte normative sau de clauze ale contractului colectiv de muncă. Deși angajatorii pot considera că pot modifica unilateral salariul prin decizii interne, iar aici vorbim inclusiv de adaosurile salariale, legislația stipulează că orice astfel de modificare necesită consimțământul salariatului, asigurând astfel respectarea principiului bunei-credințe și a consensualității în relațiile de muncă. Citește articolul
De câteva săptămâni, Guvernului i se cere adoptarea unei majorări a plafonului de 4.000 de lei folosit la acordarea beneficiului de netaxare la salariul minim. În contextul în care această majorare ar putea să nu opereze, trebuie amintit că reducerea unor adaosuri, precum tichetele de masă, nu poate fi făcută unilateral de angajator, ci necesită renegociere. Citește articolul
Mirajul salariului „atractiv”, uneori alcătuit și din bonificații sau alte elemente, rămâne un subiect de discuție actual, iar cunoașterea aspectelor legale care vizează acest element esențial, salariul, ar trebui să se afle pe lista de priorități a lucrătorilor, pentru că ele fac parte din obligația angajatorului privind informarea prealabilă semnării unui contract sau a unui act adițional. Citește articolul
Chiar dacă are la bază un contract, relația de muncă are o serie de particularități și nu sunt permise „penalizările” ca în cazul unei relații comerciale între doi profesioniști, iar orice clauză prin care s-ar stabili o astfel de procedură va fi lovită de nulitate. Un salariat care și-a realizat „ținta” de vânzări într-o lună a fost penalizat pentru nerespectarea procedurilor, angajatorul său considerând că acest lucru este normal, pentru că în contractul de muncă exista o astfel de clauză. Citește articolul
Impunerea unei ținte lunare ori a unui obiectiv în urma muncii prestate lunar de angajat este destul de comună, dar modul de înțelegere a salarizării nu este întotdeauna unitar între angajatori și angajați. Nu de puține ori, angajatorii consideră că întregul salariu poate varia în funcție de volumul de muncă, mai exact, de cât de aproape sau de departe a fost angajatul de norma impusă într-o lună. Salariul de bază nu este însă variabil, ci eventualele adaosuri negociate sunt. Citește articolul
Deși, dacă ne gândim la cronologia reglementării și a faptelor, măsura transferului contribuțiilor de la angajator la angajat a operat acum câțiva ani deja, ne amintim că ea a venit printr-o ordonanță, care, însă, până la momentul actual a rămas neaprobată prin lege. Obișnuiți cu măsuri date prin ordonanță și asupra cărora planează riscul revocării în Parlament, unii angajatori au menținut un așa-zis status quo și s-au ferit să modifice salariile atunci când s-a oficializat transferul, preferând să le dea angajaților diferența sub forma unor adaosuri salariale. Doar că acest statut incert nu avantajează pe nimeni, în special pe angajați, iar firmele ar trebui să acopere la nivel contractual acele diferențe. Citește articolul