Când angajatorul lansează o promisiune către salariat ce vizează un element al contractului de muncă, pe angajat îl ajută doar ca acesta să fie asumat printr-un act adițional, legea impunând acordul părților pe elementele cele mai importante din contractele de muncă - niciun element salarial, nici locul de muncă, felul muncii sau timpul de muncă nu se pot modifica pentru că doar angajatorul vrea asta. Promisiunile verbale sau asumate informal, inclusiv de superiori ierarhici care nici măcar nu pot garanta implementarea celor promise riscă să rămână doar atât: promisiuni. Citește articolul
Modificarea salariului, ca element esențial al contractului individual de muncă, se poate realiza, de regulă, doar prin act adițional cu acordul părților, conform Codului muncii, cu două excepții: modificările impuse de acte normative sau de clauze ale contractului colectiv de muncă. Deși angajatorii pot considera că pot modifica unilateral salariul prin decizii interne, iar aici vorbim inclusiv de adaosurile salariale, legislația stipulează că orice astfel de modificare necesită consimțământul salariatului, asigurând astfel respectarea principiului bunei-credințe și a consensualității în relațiile de muncă. Citește articolul
Legislația muncii impune reguli stricte pentru modificarea contractelor de muncă, dar și respectarea prevederilor specifice muncii la domiciliu / telemuncii, când angajatul își mută munca acasă. Practica arată frecvent situații în care un angajat se bazează doar pe ceea ce putem numi „gentleman's agreement” când își împachetează lucrurile și-și mută biroul la domiciliu. Citește articolul
Mai degrabă decât existența unui termen pentru a semna adiționalul avansat de angajator, vorbim, de fapt, despre posibilitatea angajatului al cărui contract se va modifica de a analiza și decide informat înainte să semneze propunerea avansată. Iar un atare drept există și nu numai. Citește articolul
Codul muncii prevede că salariații cărora nu li se poate acorda repausul săptămânal sâmbăta și duminica pentru că ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității angajatorului, beneficiază de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă. Deși e adevărat că codul nu precizează un nivel minim sau dacă acest spor se acordă procentual ori în sumă fixă, el face obiectul unei negocieri cu angajatorul, mai ales când paradigma de muncă se schimbă pe parcursul derulării unui contract. Astfel, angajatorul care-și dă seama că mai are nevoie de forță de muncă și în (unele) weekenduri trebuie să spere că angajații săi sunt de acord cu asta, dar și să se asigure că respectă legea în privința repausului săptămânal. Propunerea unei măriri salariale, care vine chiar însoțită de o amenințare cu cercetarea disciplinară în caz de refuz, este „soluția” pe care un angajator a găsit-o într-o atare situație. Citește articolul
Prelungirea valabilității unui contract colectiv de muncă (CCM) prin act adițional se face atunci când părțile doresc să continue aplicarea termenilor conveniți după expirarea termenului inițial al contractului, fără a negocia un nou contract. Desigur, un CCM nu poate fi prelungit la nesfârșit, ci o singură dată. Pentru actul adițional privind prelungirea nu trebuie așteptat însă ca CCM-ul încheiat să se apropie de perioada de expirare - actul poate fi semnat oricând. Citește articolul
Discuțiile cu privire la „ce facem ca să formalizăm la nivel intern modificarea privind salariul minim garantat în plată” sunt destul de vechi. De multe ori, responsabilii de salarizare și resurse umane recurg la varianta deciziilor colective, la care se anexează un tabel cu toți angajații vizați și unde fiecare „dă cu semnătura” în dreptul său. Mai mult, povestesc practicienii, sunt inspectorate care sunt de acord sau, cel puțin, trec cu vederea aceste decizii colective, altele însă nu și cer, așa cum indică și legea, ca la dosarul personal al fiecărui angajat să se regăsească tot ceea ce reflectă modificările salariale. Ca atare, practica la nivel național e împărțită. O problemă trecută cu vederea în cazul acestor decizii colective cu tabel de semnături este tocmai cea a protecției datelor personale. Citește articolul
Noile elemente pe care recenta Lege 283 le introduce în Codul muncii ca fiind obligatorii în cuprinsul contractelor de muncă nu implică necesitatea de a încheia acum acte adiționale la toate contractele de muncă din țară, a confirmat Inspecția Muncii pentru avocatnet.ro. Atenție, însă, asta nu înseamnă că noile condiții aplicabile raportului de muncă nu li se aplică celor care aveau deja contracte încheiate la 22 octombrie 2022 - la cerere, angajatorii vor trebui să le furnizeze informații privind noile condiții inclusiv angajaților existenți. Pentru că, de la publicarea acestui articol prima oară (în 2 noiembrie), mai multe companii ne-au scris cu rugămintea să le trimitem răspunsul integral al Inspecției Muncii primit de redacția noastră, pentru că se confruntau cu controale unde inspectorii de muncă voiau să îi amendeze pentru lipsa noilor informații din CIM-urile în derulare, am decis să îl facem public, atașându-l acestui articol, în cazul în care mai sunt și alți angajatori care au nevoie de el. Citește articolul
Ocupația de jurisconsult va fi eliminată din Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), potrivit unui anunț făcut de Inspecția Muncii (IM). Angajatorii care au persoane încadrate pe această funcție vor trebui, în săptămânile care urmează, să modifice contractele de muncă ale salariaților. Citește articolul
Ordonanța care a venit cu cei 200 de lei netaxabili la salariul minim pe care angajatorii pot să-i acorde ca majorare salarială a brutului în a doua jumătate a acestui an a venit, deloc surprinzător, și cu multe semne de întrebare. Pe lângă multiplele critici privind discriminările pe care Guvernul le-a făcut, angajatorii se întreabă acum în ce fel să procede mai bine la implementarea măsurii. Am discutat cu doi specialiști în relații de muncă și iată care sunt viziunile lor asupra OUG 67: Citește articolul