Finalizarea unui proiect nu este, în sine, o cauză serioasă pentru desființarea unui loc de muncă

Consecința directă a desființării unui loc de muncă este concedierea salariatului care-l ocupă, pentru motive care nu țin de persoana acestuia, însă cu respectarea procedurilor și a garanțiilor privind protecția salariaților pe care Codul muncii le prevede.

Chiar dacă nicio instanță nu poate nega dreptul angajatorului de a face schimbări la nivel organizatoric, inclusiv atunci când aceste schimbări implică și desființarea unor locuri de muncă și concedieri, Tribunalul București a reținut că un post poate fi desființat dacă nu este indispensabil unei societăți.

În privința seriozității cauzei, instanța precizează că motivele fără legătură cu persoana salariatului trebuie să aibă o anumită gravitate care să impună, cu adevărat, reducerea unui loc de muncă și reorganizarea angajatorului trebuie înțeleasă ca fiind o măsură organizatorică, pe principii economice, având drept scop asigurarea funcționării acestuia pe principiul eficienței economice, încadrarea într-o disciplină financiară strictă, administrarea judicioasă a bunurilor din proprietate.

Angajatorul trebuie să aibă ca prioritate protejarea salariatului în cazul în care decide desființarea unui loc de muncă, iar schimbările de structură trebuie să fie justificate, concedierea fiind o măsură ce se dispune motivat și doar în situația în care au fost epuizate celelalte mijloace care au ca scop rentabilizarea societății.
Totodată, instanța a reținut că poate avea loc o reorganizare și atunci când, în virtutea unui act intern al angajatorului, având menirea de a spori eficiența activității, se produce o modificare a statului de funcții și a organigramei.

Salariatul concediat pentru motive care nu țin de persoana sa, ca urmare a desființării locului de muncă pe care-l ocupa, s-a adresat instanței competente și a solicitat anularea deciziei de concediere, reintegrarea sa și obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii și până la data reintegrării efective, precum și plata cheltuielilor de judecată.

Deși proiectul pe care-l coordona se încheiase, acesta fiind motivul invocat în cuprinsul deciziei de concediere privind desființarea locului de muncă, instanța a constatat că relația contractuală de muncă nu se raporta la un anumit contract/proiect, ci la specificul funcției pe care salariatul o ocupa.

În același timp, dacă angajatorul ar fi intenționat să încheie un contract de muncă strict pentru un anumit proiect ori pentru derularea unui anumit contract, avea la dispoziție varianta prevăzută de capitolul VI din Codul muncii (contractul de muncă pe perioadă determinată), având obligația de a nu depăși durata maximă prevăzută și numărul prelungirilor succesive.

Observăm că, pe lângă aspectele prevăzute în mod expres de lege, în cazul concedierilor cauzate de desființarea locului de muncă, instanțele analizează relația contractuală în ansamblul său, inclusiv epuizarea tuturor mijloacelor care au ca scop rentabilizarea societății (angajatorului).

Atât Tribunalul București, cât și Curtea de Apel București au avut în vedere și dreptul salariaților prevăzut de art. 39, alin. (1), lit. j), respectiv dreptul la protecție în caz de concediere, iar astfel constatăm că acest drept nu se referă strict la protecția pe care instituțiile trebuie să o ofere salariaților prin acordarea unei indemnizații de șomaj și sprijinirea acestora pentru a se reangaja, ci și la obligația pe care o are angajatorul în cadrul relației de muncă.

Nerespectarea dispozițiilor legale îi poate costa scump pe angajatori, iar dacă ne raportăm la cazul analizat constatăm că angajatorul a fost obligat la plata a cel puțin 13 salarii majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, dar și la plata cheltuielilor de judecată, respectiv 4.775 de lei pe fond și încă 1.000 de lei în apel.

Trebuie precizat că, deși hotărârile instanței de fond sunt executorii provizoriu, drepturile salariale cuvenite angajatului care a obținut anularea deciziei de concediere și reintegrarea sa se calculează până în momentul reintegrării efective.