ACCES PREMIUM

Mentalitatea românilor față de raportarea internă: o provocare culturală și generațională

În România, mentalitatea față de sistemele de raportare internă (whistleblowing) este influențată de experiențe istorice și culturale care au modelat percepțiile colective despre denunț și responsabilitate socială. Moștenirea regimului comunist, marcată de frica și suspiciunea față de „turnătorie”, afectează până astăzi atitudinile multor angajați, care văd raportarea comportamentelor inadecvate ca un act negativ. Această percepție creează obstacole în utilizarea eficientă a sistemelor de avertizare internă, în ciuda eforturilor legislative recente de a încuraja transparența și integritatea. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Concedierea sau eliberarea din funcţia publică a avertizorului de integritate. Se poate obține și suspendarea acestei măsuri?

Avertizorul în interes public poate contesta măsurile ce reprezintă represalii determinate de raportarea sa internă sau externă ori de divulgarea publică pe care a făcut-o și poate cere, pe calea ordonanței președințiale, inclusiv suspendarea măsurilor ce reprezintă represalii. O astfel de măsură este și concedierea făcută imediat după raportarea angajatului.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Legea avertizorilor de integritate - scurt ghid privind persoanele desemnate conform legii

Legea avertizorilor de integritate impune companiilor cu peste 50 de angajați și autorităților și instituțiilor publice obligația de a avea canale interne de raportare pentru a permite avertizorilor să raporteze încălcările legii. Acest proces de raportare internă include desemnarea unui responsabil care poate fi un angajat propriu sau chiar mai mulți ori externalizarea către un terț care să gestioneze primirea, înregistrarea și soluționarea acestor raportări, asigurându-se că sunt respectate cerințele legale și că avertizorii beneficiază de confidențialitate și protecție împotriva represaliilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ești obligat să ai un canal intern de raportare? Ce trebuie să știi despre înființarea sa

Principalul criteriu de departajare între cine are obligații și cine nu are în privința obligației de a avea un canal intern de raportare în contextul Legii Whistleblower este numărul de angajați. În cazul entităților publice, numărul de angajați nu prezintă relevanță însă. La acest moment, toți angajatorii privați cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a avea un canal intern de raportare, riscând altfel o amendă ce poate ajunge până la 40.000 de lei. Canalul intern de raportare este un mecanism vital pentru asigurarea respectării legii în cadrul entităților publice și private. Instituirea și gestionarea eficientă a acestuia nu numai că promovează un mediu de lucru etic și legal, dar protejează și drepturile celor care își asumă responsabilitatea de a semnala neregulile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Doi noi responsabili pe care angajatorii trebuie, mai nou, să-i aibă în companie

Ultimele șase luni au adus în planul reglementărilor aplicabile raporturilor de muncă noi obligații. Ce au în comun Legea Whistleblower și metodologia privind prevenire hărțuirii e nu doar ziua de 17 a lunii în care a intrat în vigoare o obligație sau alta, ci și faptul că acele obligații vin la pachet cu necesitatea de a avea un responsabil desemnat. Dacă una dintre obligații nu vizează însă micii angajatori, cealaltă se aplică absolut tuturor angajatorilor din România. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Măsurile luate împotriva celor care reclamă încălcări ale legii la locul de muncă pot fi suspendate rapid în instanță

Avertizorul este persoana care efectuează o raportare sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional. De cele mai multe ori, avertizorul este chiar un angajat care a aflat despre anumite încălcări ale legii care se petrec în compania sau instituția/autoritatea publică unde lucrează. Când angajatul denunță încălcarea legii privind achizițiile publice și situația „explodează” apoi în presă, devine ținta unor represalii mergând de la cercetări pentru diverse fapte, acuzații de hărțuire, discriminare salarială și până la imposibilitatea de a mai intra fizic în birou. Legea îi protejează însă pe avertizori: ca să nu fie dezavantajați de durata unui proces privind legalitatea măsurilor, judecătorii pot decide, separat, într-o acțiune privind suspendarea măsurilor, că acestea au caracterul unor represalii ca urmare a avertizării de integritate. La angajatori însă legea pune din nou sarcine probei în brațele acestora: trebuie să dovedească faptul că măsurile nu sunt ceea ce par. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Din 17 decembrie, se extinde obligația de a avea un canal intern de raportare în contextul Legii whistleblower - cine este vizat

Data de 17 decembrie este cea de la care discutăm de aplicarea extinsă a Legii avertizorilor în România (Legea Whistleblowers), întrucât obligația de a avea canale interne de raportare și proceduri aferente începe să se aplice de la acest moment și companiilor care au între 50 și 249 de angajați. Iată ce presupune asta, mai exact: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Avertizorii în interes public din perspectiva ESG: De ce este importantă pentru companii implementarea unor proceduri interne de raportare?

Protecția celor care semnalează încălcări ale legii într-un context profesional a devenit, începând cu luna decembrie 2022, o obligație legală reglementată prin Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public (Legea) care transpune la nivel național Directiva Europeană 1937/2019. Deși importanța acestui act normativ în contextul asigurării securității relațiilor sociale este evidentă, impactul este cu atât mai semnificativ din perspectiva sustenabilității (politici de mediu, sociale și de guvernanță – ESG). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Secretul comercial sub lupa avertizorilor de integritate: când putem discuta de răspunderea avertizorului și cum ar putea să se protejeze companiile

Legea avertizorilor de integritate stabilește că atât dobândirea/accesarea, cât și utilizarea „secretelor comerciale” pentru scopul raportării/divulgării publice, nu atrag răspunderea avertizorului, cu condiția principală ca „secretele comerciale” să fie necesare pentru scopul raportării/divulgării publice. Ce înseamnă asta, mai exact, respectiv când ar putea fi atrasă răspunderea pentru divulgarea secretelor comerciale, precum și ce înțelegem prin sintagma „secret comercial” este explicat în acest material. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Legea Whistleblower, modificată din 31 martie

UPDATE Raportările anonime: Ce informații (nu) pot lipsi dintr-o raportare

Prima modificare la Legea Whistleblower (Legea avertizorilor de integritate) intră pe 31 martie în vigoare și pune legea în acord cu recomandările Comisiei Europene. Mai exact, modificarea vizează raportările anonime: acestea vor trebui luate în considerare și dacă indicii în privința unei încălcări a legii nu sunt temeinice, Comisia considerând că această condiție a temeiniciei ar putea ajunge să descurajeze raportările. Ce raportări trebuie luate în calcul: Citește articolul