avocatnet.ro 
Cadru legislativ și provocări practice
Legea 361/2022 impune companiilor cu cel puțin 50 de angajați să implementeze canale inter ne de raportare care să garanteze confidențialitatea și să prevină represaliile împotriva avertizorilor. Cu toate acestea, studiile arată că încrederea în astfel de mecanisme este redusă. Un sondaj global realizat de Association of Certified Fraud Examiners a relevat că 43% dintre fraude sunt descoperite prin denunțuri interne, însă în România lipsesc statistici clare cu privire la eficiența canalelor de avertizare internă.
Această absență contribuie la scepticismul angajaților, care se tem că denunțul poate atrage consecințe negative, în ciuda protecțiilor legale împotriva represaliilor.
Experiența altor țări europene poate oferi lecții valoroase. În Danemarca și Olanda, de exemplu, campaniile de educare privind importanța raportării interne au condus la o creștere a numărului de cazuri raportate și la consolidarea încrederii între angajați și angajatori. În schimb, în România persistă teama că managementul ar putea fi complice în cazurile de fraudă, ceea ce descurajează raportarea.
Generațiile tinere: schimbări în mentalitate?
Un aspect interesant este modul în care noile generații, precum Gen Z și Alpha, percep raportarea internă. Tinerii din aceste cohorte, crescuți într-un mediu digital și familiarizați cu concepte precum accountability și transparența organizațională, par mai dispuși să denunțe comportamentele necorespunzătoare. Un studiu realizat de Deloitte arată că tinerii din Gen Z pun un accent deosebit pe etică și sustenabilitate în mediul profesional și au așteptări ridicate față de angajatori în ceea ce privește transparența.
Cu toate acestea, în România, chiar și aceste generații se pot confrunta cu rezistență culturală. În multe organizații, cei care aleg să semnaleze nereguli sunt încă percepuți ca „pârâcioși”, ceea ce reflectă o mentalitate adânc înrădăcinată care descurajează responsabilitatea civică.
Calea spre schimbare: ce pot face angajatorii?
Pentru a depăși aceste bariere culturale și a încuraja raportarea internă, angajatorii trebuie să adopte strategii proactive. Campaniile interne de conștientizare efectuate în mod constant, educarea angajaților cu privire la importanța raportării și promovarea exemplelor pozitive sunt esențiale. Totodată, organizațiile trebuie să prezinte clar și transparent modul de funcționare a sistemelor de raportare, asigurându-se că angajații înțeleg beneficiile și protecțiile oferite.
Adoptarea sistemelor de raportare nu ține doar de respectarea formală a legii, ci și de modalitatea practică prin care aceste mecanisme sunt implementate. Un aspect esențial este alegerea tipului de canal de raportare. Unele companii optează pentru canale operate de terți independenți, ceea ce poate spori încrederea angajaților, oferind garanția imparțialității și anonimatului. În alte cazuri, raportarea se face printr-o adresă de email internă, ceea ce poate ridica suspiciuni privind confidențialitatea și neutralitatea procesului.
De asemenea, contează cine este responsabil de investigarea raportărilor: poate fi o comisie internă, o firmă externă sau chiar membri ai conducerii. Dacă directorii care sunt subiectul unor posibile plângeri gestionează procesul de investigare, angajații vor fi mai puțin înclinați să semnaleze nereguli. Astfel de decizii influențează profund nivelul de încredere în sistemul de raportare și percepția asupra seriozității cu care angajatorul tratează integritatea organizațională. Diferența dintre o implementare autentică și una care doar bifează conformitatea legală se reflectă în modul transparent în care angajatorii prezintă și susțin aceste mecanisme.
Pe lângă aceste măsuri, conducerea ar trebui să comunice clar angajamentul față de integritate și să demonstreze că orice denunț este tratat cu seriozitate. Crearea unui mediu în care angajații se simt în siguranță și apreciați pentru că semnalează probleme este un pas esențial pentru schimbarea mentalității colective.
Concluzii
Adoptarea sistemelor de raportare internă este esențială pentru sănătatea și integritatea organizațională, dar succesul lor în România depinde de depășirea barierelor culturale și de mentalitate. Generațiile mai tinere aduc speranța unei schimbări de paradigmă, dar acest proces necesită timp și eforturi susținute din partea angajatorilor. Prin educație și transparență, și în România raportarea internă se poate transforma într-un instrument eficient de asigurare a integrității și prevenire a abuzurilor.
sergiumarin