ACCES PREMIUM
În România, mentalitatea față de sistemele de raportare internă (whistleblowing) este influențată de experiențe istorice și culturale care au modelat percepțiile colective despre denunț și responsabilitate socială. Moștenirea regimului comunist, marcată de frica și suspiciunea față de „turnătorie”, afectează până astăzi atitudinile multor angajați, care văd raportarea comportamentelor inadecvate ca un act negativ. Această percepție creează obstacole în utilizarea eficientă a sistemelor de avertizare internă, în ciuda eforturilor legislative recente de a încuraja transparența și integritatea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În data de 1 august 2024, Oficiul Național al Registrului Comerțului a lansat noua sa platformă online, menită să revoluționeze modul în care se înființează și gestionează entitățile juridice în România. Anunțul lansării noii platforme online ar fi fost primit cu aplauze și entuziasm de către antreprenorii din România, dacă acest vis inocent nu s-ar fi transformat, peste noapte, într-un veritabil coșmar digital. În loc să aducă simplificare și eficiență, noua platformă a reușit să contrazică așteptările optimiste ale profesioniștilor, generând frustrări și confuzii. Ceea ce promitea să fie o revoluție a serviciilor publice care gestionează funcționarea societăților s-a dovedit a fi, în realitate, o nouă mare complicație, care pune la grea încercare răbdarea utilizatorilor. Teoretic, așa cum s-a susținut în presă, toate operațiunile derulate prin intermediul noii platforme ar trebui să fie finalizate cu succes în doar 24 de ore, fără a mai fi nevoie de vizite interminabile la ghișeu sau de dosare prăfuite. Practica e însă mult diferită de teorie: experiența ne arată că această reformă digitală generează haos, nu eficiență! Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractele încheiate între toți operatorii implicați în procesul de gestionare a obligațiilor de mediu vor trebui adaptate la noile schimbări aduse recent de OUG 125/2022 cadrului legislativ ce guvernează Fondul de Mediu - OUG 196/2005.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Modificarea Codului fiscal prin Legea 72/2022 vine cu vești bune pentru mai multe categorii de angajatori, nu numai pentru cei care activează în transporturi. Astfel, o prevedere semnificativă este încadrarea indemnizației de mobilitate în aceeași categorie fiscală cu indemnizațiile de delegare/detașare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Conformarea companiilor pe legislația din domeniul prevenirii spălării banilor a devenit tot mai complexă în ultimii ani, societățile fiind obligate să își dezvolte metodologii proprii prin care să identifice şi să evalueze riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului atât la nivelul clientelei serviciilor şi produselor oferite, cât şi la nivelul întregii activităţi desfăşurate. Societățile sunt obligate să își monitorizeze partenerii de afaceri și relațiile comerciale derulate cu aceștia, ca să se asigure că tranzacțiile nu sunt folosite ca paravan pentru practici ilicite, astfel că recunoașterea faptelor de spălare de bani devine esențială pentru a permite companiilor să își respecte obligațiile impuse de legislație.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Când statul își dă șah singur
Dihotomia între lege și aplicarea acesteia de către organele de control fiscal este, din păcate, una nu doar foarte prezentă în realitatea economică românească, ci și una care continuă să creeze situații de potențial blocaj. Dacă organul de control fiscal aplică legea doar în scopul de a strânge mai mulți bani la buget, sacrificând claritatea și predictibilitatea atât de necesare mediului de afaceri, apoi merge la legislativ și acoperă postfactum neajunsul printr-o modificare a legii în sine, avem de-a face cu consecințe în lanț pentru agenții economici.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O reglementare care, fără îndoială, va da naștere multor controverse este Ordinul nr. 86/2021 privind modificarea și completarea anexei la Ordinul președintelui Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc nr. 404/2020 privind aprobarea Condițiilor minime tehnice de verificare a mijloacelor de joc (denumit în continuare “Ordinul nr. 86/2021”). Deși actul normativ creează și numeroase probleme din punct de vedere tehnic, în prezenta scurtă analiză ne vom îndrepta atenția asupra acestuia din perspectiva procesului de adoptare, în contextul în care Guvernul României, prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a omis să notifice Ordinul nr. 86/2021 Comisiei Europene, în conformitate cu procedura TRIS.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Documentar legislativ
Scrisorile de garanție emise de bănci sunt considerate titluri executorii numai dacă sunt emise în garantarea unor contracte de credit, a decis recent Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o decizie de dezlegare a unei chestiuni de drept civil.
Scrisoarea de garanție bancară este una din cele mai sigure garanții, care asigură creditorul de îndeplinirea obligației de către instituția de credit, în locul debitorului. În practică, ele sunt puse în executare fără a fi necesară dovedirea caracterului de titlu executoriu, iar instituțiile de credit pot refuza onorarea lor doar în caz de abuz sau fraudă vădită. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Intrarea în vigoare a Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului („Legea 129”) a adus provocări multora dintre societățile care sunt clasificate drept entități raportoare și, drept urmare, trebuie să îndeplinească o serie de obligații prevăzute de această lege. Una dintre obligațiile care a generat neclarități în practică este aceea a desemnării unei persoane cu responsabilități în aplicarea Legii 129. Iată, în cele ce urmează, câteva informații care să ajute la parcurgerea pașilor practici necesari îndeplinirii acestei obligații.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Am analizat deja două situaţii practice în care procedura insolvenţei se îmbină cu alte ramuri de drept, cum ar fi dreptul fiscal sau dreptul procesual civil şi fiscal, dar se aplică prioritar acestora, în virtutea caracterului său special. Ne vom opri în materialul de faţă asupra unei alte situaţii din ce în ce mai des întânite în practică, în care o societate comercială care intră în procedura insolvenţei are la rândul său calitatea de asociat într-o terţă societate comercială. Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Biriș Goran 
