1. Termenul de preaviz la concediere începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz şi se împlineşte în ultima zi a termenului. ICCJ a subliniat că prevederile din Codul de procedură civilă și din Codul civil referitoare la calculul termenelor nu se aplică în cazul termenului de preaviz la concediere, având în vedere că acesta este reglementat exclusiv în zile lucrătoare, conform Codului muncii. Astfel, termenul nu poate începe, nu poate include și nu se poate împlini într-o zi nelucrătoare, iar aplicarea regulilor generale ar conduce la o prelungire nejustificată a acestuia, contrar scopului protejării drepturilor salariatului. Nerespectarea termenului de preaviz minim atrage nulitatea concedierii.
2. Înregistrările convorbirilor dintre angajați pot fi folosite în litigiile împotriva angajatorului chiar și în lipsa acordului/informării interlocutorului, dar nu în orice condiții. Înalta Curte a decis că înregistrările convorbirilor telefonice pot fi folosite ca probe doar dacă sunt indispensabile pentru exercitarea dreptului la probă și dacă utilizarea lor este strict proporțională cu scopul urmărit, pentru a nu încălca dreptul la viața privată al interlocutorilor.
3. În cazul unei plângeri contravenționale, reclamantul poate să-și modifice cererea sau să aducă noi dovezi. Concret, Curtea a stabilit că reclamantul poate să profite de termenul din Codul de procedură civilă ca să-și modifice cererea sau să propună noi dovezi, respectiv poate face acest lucru până la primul termen la care acesta este legal citat.
4. Consilierii juridici nu trebuie să dovedească înscrierea în vreun tablou profesional ca să poată oferi reprezentare juridică. Decizia ICCJ precizează că Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic nu impune înscrierea consilierilor în tabloul profesional al acestora pentru a putea profesa, ci doar dreptul de a exercita activitatea în calitate de consilieri juridici, fie în calitate de funcționari publici, fie ca angajați cu contract de muncă.
6. Furtul calificat prin violarea sediului profesional: Spațiul comercial e un astfel de sediu dacă acolo se desfășoară viață privată societară. ICCJ a decis că un spațiu comercial poate fi considerat „sediu profesional” în sensul articolului 229 alin. (2) lit. b) din Codul penal, dacă în acel spațiu se desfășoară „viață privată societară”. Aceasta înseamnă că protecția juridică se aplică doar spațiilor unde se gestionează informații sensibile sau activități interne ale unei entități juridice, chiar dacă sunt accesibile publicului, cum ar fi birouri, arhive sau depozite. Curtea a motivat că, pe lângă protecția domiciliului, legislația penală protejează și activitățile interne ale persoanelor juridice de intruziuni nejustificate.
7. Indemnizațiile de hrană ale bugetarilor nu pot fi incluse în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Curtea a clarificat că, deși acest venit este permanent, nu reprezintă un spor pentru condiții de muncă dificile și nu se acordă pentru perioada concediului de odihnă. Astfel, conform motivării, indemnizația de hrană este destinată să compenseze costurile cu hrana angajatului în timpul activității de muncă, iar legislația prevede acordarea sa doar proporțional cu timpul efectiv lucrat.
8. Emiterea deciziei de pensionare determină încetarea de drept a raportului de serviciu, chiar dacă funcţionarul public ceruse suspendarea plăţii pensiei. ICCJ a explicat că, potrivit Codului administrativ, decizia de pensionare înseamnă încetarea de drept a raportului de serviciu al funcționarului, iar solicitarea suspendării plății pensiei nu schimbă acest efect. Chiar dacă raportul de serviciu fusese prelungit la cerere, decizia de pensionare este cea care determină în mod obligatoriu încetarea acestuia.
9. Impozitarea progresivă a pensiilor speciale și a celor militare este neconstituțională. CCR a declarat neconstituțională modalitatea de calcul a impozitului pe pensii, prevăzută de Codul fiscal, care include atât partea contributivă, cât și cea necontributivă. Curtea a constatat că reglementările nu oferă suficiente clarificări privind calculul părții contributive a pensiei și că utilizarea indicatorilor variabili în acest proces generează incertitudine și riscul recalculării anuale a pensiilor.
10. Noua lege a grefierilor a fost declarată neconstituțională. Vechea reglementare va reintra în vigoare odată cu publicarea deciziei CCR. Curtea a stabilit că legea nu asigură o tranziție coerentă și previzibilă între vechile și noile reglementări, încălcând astfel principiile constituționale ale securității juridice. Ca urmare a deciziei, normele abrogate de lege vor reintra în vigoare, iar personalul vizat de lege include grefierii, specialiștii IT și criminaliștii.