ACCES PREMIUM
Concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă cauzate de boli obișnuite sau accidente în afara muncii suspendă contractul individual de muncă (CIM), iar, mai nou, această suspendare se reflectă și la nivelul registrului de evidență a salariaților. Medicalul se suprapune frecvent peste diverse situații aparte din derularea raportului de muncă - perioade de probă, de preaviz, concedii de odihnă, de studiu ș.a.m.d. - , așa că efectele trebuie analizate cu atenție.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Proiectul de lege propus de Ministerul Finanțelor joia trecută a fost prezentat, cu mici modificări, luni în Parlament, unde Guvernul și-a asumat răspunderea pe conținutul acestuia. Între altele, acesta aduce schimbări majore în sistemul medical: începând cu 1 august 2025, indemnizațiile de concediu medical vor fi reduse și diferențiate (55%, 65% sau 75% din baza de calcul) în funcție de durata concediului. De asemenea, se renunță la sistemul actual de coasigurare, iar mai multe categorii care beneficiau de asigurare fără plata contribuției vor fi obligate să contribuie, inclusiv pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Suspendarea contractului individual de muncă în cazul incapacității temporare de muncă are efecte și în ceea ce privește încetarea contractului, atunci când medicalul intervine în perioada rămasă până la încetare, iar asta chiar dacă părțile au convenit asupra momentului încetării.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși nu există o obligație cu efecte retroactive în cazul înregistrării medicalelor în Reges-Online, data la care se face trecerea între Revisal și Reges Online devenind data obligatorie de înregistrare, angajatorii ar trebui să acorde, totuși, atenție concediilor medicale în derulare la data trecerii la Reges-Online.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Pe perioada concediului medical, contractul individual de muncă se suspendă, ceea ce înseamnă că activitatea profesională a salariatului este întreruptă temporar. În acest interval, angajatul nu poate fi rechemat la muncă și nici concediat. Nici Codul Muncii, nici ordonanța care reglementează concediile medicale nu conțin vreo prevedere care să îi permită angajatorului să solicite revenirea salariatului la locul de muncă cât timp acesta se află în concediu medical.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Începând cu 2025, angajatorii vor trebui să înregistreze în Reges-Online și suspendările contractelor individuale de muncă bazate pe concediile medicale, dar e important de reținut că nu toate concediile medicale duc la suspendarea contractului și, astfel, nu toate medicalele trebuie transmise în Reges.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii vor avea obligația de a înregistra concediile medicale în noul sistem Reges-Online, care va înlocui în mod definitiv actualul Revisal la final de septembrie. Suspendarea contractului individual de muncă din cauza concediilor medicale va trebui raportată în maximum trei zile lucrătoare de la primirea certificatului medical.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Pentru a beneficia de concediu medical, este necesar, în majoritatea cazurilor, un stagiu minim de cotizare. Aceasta reprezintă perioada în care beneficiarul a contribuit la bugetul asigurărilor sociale pentru a putea primi indemnizația aferentă. Totuși, există excepții, precum urgențele medico-chirurgicale sau accidentele de muncă, unde această cerință nu se aplică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată o ușoară scădere a medicatelor eliberate în 2024 față de 2023, cu peste 3,2 milioane de certificate emise și peste 8 milioane de zile suportate din fondurile de stat. Majoritatea zilelor de concediu medical (peste 4,5 milioane) au fost acordate pentru maternitate, urmate de cele pentru risc maternal și tumori maligne ale sânului. Problemele de spate ocupă locuri importante în clasament, cu peste 935.000 de zile cumulate pentru dorsalgii și afecțiuni ale discurilor intervertebrale - asta, în contextul în care date ale anilor anteriori ne arată că durerile de spate sunt în topul bolilor profesionale la noi în țară.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O propunere legislativă care prevedea recunoașterea epuizării profesionale (burnout) la nivel legislativ în România a fost retrasă de inițiatori înainte de a fi votată efectiv, astfel că nu se va putea aplica. Inițiatorii arătau cauzele, consecințele burnout-ului și argumentau că lipsa unei reglementări legale lasă angajații vulnerabili. Astfel, prin propunerea care ar fi urmat să modifice legislația sănătății și securității în muncă (SSM), aceștia veneau cu o serie de soluții legislative pentru a preveni și gestiona burnout-ul, inclusiv evaluări periodice ale sănătății mintale, concedii medicale specifice și integrarea burnout-ului în sistemul de asigurări care acoperă accidentele de muncă. Burnout-ul, arătau inițiatorii propunerii, reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, cu consecințe economice și sociale semnificative, iar lipsa unei recunoașteri oficiale și a unui cadru legislativ adecvat duce la creșterea presiunii asupra resurselor publice și la o pierdere de capital uman valoros.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Cristina Iacob 
