Legea prestatorului casnic permite persoanelor doritoare să ofere sau să beneficieze de servicii casnice, prin simpla înregistrare în platforma electronică a Agenției Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Există, însă, câteva norme metodologice ce trebuie respectate în vederea încheierii unui acord prestator-beneficiar. Ce responsabilități revin beneficiarului și care sunt demersurile birocratice pe care acesta trebuie să le efectueze? Citește articolul
Termenul de ”prestator casnic” face referire la persoanele care desfășoară ocazional activități casnice de muncă necalificată, în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remunerații în bonuri valorice (tichete), cu valoarea brută de 15 lei. Legea nu prevede constrângeri care să împiedice salariații să ofere servicii ca prestatori casnici, dacă aceștia vor să își suplimenteze venitul astfel. Citește articolul
Pe lângă prestarea muncii în baza unui contract de muncă, în mod independent, având propria afacere, sau ca zilier, din 2024 în România există oficial reglementați și „prestatorii casnici”. Acești lucrători au un regim de muncă ocazional, fac numai munci necalificate strict reglementate prin legea lor specială, pot lucra după bunul plac, urmând a fi plătiți exclusiv cu tichete de activități casnice și care trebuie „transformate” ulterior în bani. Prestator casnic poate fi însă și un anumte tip de îngrijitor informal din Legea asistenței sociale. Citește articolul
Legea care reglementează activitatea prestatorului casnic, prin care se urmărește reglementarea unui domeniu predominant nefiscalizat și sursă a muncii „la negru”, se aplică în mod concret de puțină vreme. Legea nr. 111/2022 definește activitatea casnică drept o muncă necalificată desfășurată în gospodăria unei familii sau a unei persoane singure, dar nu cu caracter recurent, ci ocazional. Activitățile casnice pot include curățenie, spălare și călcare a hainelor, prepararea hranei și îngrijirea unei persoane dependente. Prestatorul casnic nu va fi plătit în bani de beneficiar, însă ci va primi tichete de activități casnice, care vor fi preschimbate în numerar ulterior și pentru care statul reține, la preschimbare, impozit și contribuție la pensii, dar nu la valoarea integrală a tichetului. Citește articolul
Am intrat în noul an cu câteva obligații „moștenite” din 2023 sau mai devreme și ale căror consecințe le vom vedea abia pe parcursul anului. De pildă, care vor fi consecințele nemajorării salariilor minime mai vechi de 24 de luni? Sau cât de atenți vor fi inspectorii în verificarea ghidurilor și procedurilor anti-hărțuire? Pe de altă parte, 2024 ar trebui să fie anul în care să aflăm cum va arăta mecanismul de stabilire a salariului minim în România. Citește articolul
Urmând să intre în vigoare în 2024, Legea prestatorului casnic, trecută de votul final în Parlament săptămâna trecută, este o încercare de mai aduce anumite sume la bugetul statului și de a mai stăvili un „focar” de muncă la negru existent în România: activitățile casnice prestate de lucrători fără forme legale. Viitoarea lege vine însă cu un mecanism care s-ar putea să nu fie pe atât de atractiv pe cât se aștepta Guvernul când a împins proiectul în Parlament și pe care nici lucrătorii, nici beneficiarii, nu pot fi deplin convinși să-l folosească - cel puțin nu în forma pe care o vedem acum. Citește articolul