Legea care reglementează activitatea prestatorului casnic, prin care se urmărește reglementarea unui domeniu predominant nefiscalizat și sursă a muncii „la negru”, se aplică în mod concret de puțină vreme. Legea nr. 111/2022 definește activitatea casnică drept o muncă necalificată desfășurată în gospodăria unei familii sau a unei persoane singure, dar nu cu caracter recurent, ci ocazional. Activitățile casnice pot include curățenie, spălare și călcare a hainelor, prepararea hranei și îngrijirea unei persoane dependente. Prestatorul casnic nu va fi plătit în bani de beneficiar, însă ci va primi tichete de activități casnice, care vor fi preschimbate în numerar ulterior și pentru care statul reține, la preschimbare, impozit și contribuție la pensii, dar nu la valoarea integrală a tichetului. Citește articolul
Urmând să intre în vigoare în 2024, Legea prestatorului casnic, trecută de votul final în Parlament săptămâna trecută, este o încercare de mai aduce anumite sume la bugetul statului și de a mai stăvili un „focar” de muncă la negru existent în România: activitățile casnice prestate de lucrători fără forme legale. Viitoarea lege vine însă cu un mecanism care s-ar putea să nu fie pe atât de atractiv pe cât se aștepta Guvernul când a împins proiectul în Parlament și pe care nici lucrătorii, nici beneficiarii, nu pot fi deplin convinși să-l folosească - cel puțin nu în forma pe care o vedem acum. Citește articolul
În acest an, Guvernul urmărește să aducă o modificare importantă Codului muncii, ca urmare a transpunerii unei directive europene, dar și să adopte un proiect de lege privind reglementarea celor care prestează activități casnice, inițiativă anunțată încă de anul trecut, dar care nu a ajuns mai departe de stadiul de proiect pus în dezbatere publică. Citește articolul