1. Modificarea Codului muncii printr-un proiect de lege ce vizează transpunerea unei directive europene, ce ar urma să fie înaintată Guvernului în luna aprilie a acestui an.
Prin Directiva europeană nr. 1.152/2019 va fi instituită obligația angajatorilor de a furniza în scris mai multe informații (decât în prezent) despre raporturile de muncă, cum ar fi:
- denumirea, gradul, felul muncii sau categoria activității profesionale pentru care este angajat lucrătorul sau o scurtă caracterizare ori descriere a muncii (acum se indică numai funcția sau ocupația și atribuțiile postului);
- durata și condițiile perioadei de probă (acum se face referire numai la durată);
- dreptul la formare oferit de angajator, dacă există (acum, acest element nu-i trecut în Codul muncii pe lista informațiilor ce trebuie furnizate salariatului);
- dacă modelul de organizare a muncii este previzibil, durata zilei de muncă standard sau a săptămânii de muncă standard a salariatului și orice prevederi privind orele suplimentare și remunerația aferentă acestora și, dacă este cazul, modalitățile privind munca în schimburi (acum se indică numai durata normală a muncii, exprimată în ore pe zi și ore pe săptămână);
Această directivă are ca termen de transpunere în legislatia statelor membre ale Uniunii Europene (UE), deci și pentru România, data de 1 august 2022, ceea ce presupune că până la iulie când, de obicei, parlamentarii vor intra în vacanța va trebui să fi fost încheiat parcursul legislativ al acestui proiect de lege.
2. Reglementarea prestatorului casnic se află din nou pe agenda Guvernului, după ce anul trecut a fost pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru oferirea celor care prestează activități casnice calitatea de "lucrător", cu drepturi similare salariaților legate de calitatea de asigurat în sistemul de pensii și sănătate.
Prin acest proiect de lege se urmărește instituirea unui sistem de plată și evidență a persoanelor care desfășoară activități casnice în baza unor tichete de activități casnice, cumpărate de beneficiarul casnic și preschimbate ulterior în bani de către prestatorul casnic, după reținerea contribuțiilor aferente, (persoana respectivă dobândind calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale și de sănătate). În plus, va fi operaționalizată și o platforma de unde să se poată cumpăra aceste tichete de activități casnice și de unde se vor putea preschimba aceste bilete în bani de către lucrătorii casnici.
Anunțat în vara anului trecut și pus în dezbatere publică în toamna lui 2021, acest proiectul de lege nu a mai cunoscut niciun avans de atunci. În plus, MMSS are ca termen de prezentare în Guvern luna februarie, din care mai sunt doar câteva zile până la terminarea ei.
3. Modificări aduse Legii stagiaturii. Pentru luna mai, MMSS vrea să înainteze Guvernului un proiect de lege ce va aduce schimbări Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior pentru a simplifica procedura de evaluare a stagiarului.
Acest proiect de lege a fost pus în dezbatere publică recent, iar redacția noastră l-a abordat în acest material.
4. Un proiect de lege privind Statutul lucrătorului cultural se află pe agenda Ministerului Culturii, fiind planificat să fie prezentat Guvernului în luna noiembrie.
Scopul proiectului este crearea unui nou cadru legislativ privind statutul lucrătorilor din domeniul culturii, ce va propune măsuri concrete care să abordeze provocările specifice activității acestora, prin instituirea de:
- definiții clare cu privire la „muncă artistică și culturală”, astfel cum sunt utilizate în statele membre și în documentele UE;
- standarde și cerințe minime de protecție socială referitoare la condiții de muncă, impozitare și acces la securitate socială, protecția muncii și a sănătății și la alte beneficii, la remunerația echitabilă;
- dispoziții referitoare la sisteme de protecție socială care să permită lucrătorilor culturali să aibă acces la prestații, precum șomajul, împrumuturi bancare, finanțare, pensii etc;
- instrumente pentru identificarea legală a artistului cultural independent (artiști și profesii conexe) și pentru crearea mecanismelor de includere în sistemul de protecție socială;
- alte metode de îmbunătățire a statutului socio-profesional și a condițiilor de exercitare a activității lucrătorului cultural.
Planificat pentru aprilie 2022, proiectul vizează stimularea angajării tinerilor și asigurarea forței de muncă în agricultură și reducerea migrației forței de muncă.
Intențiile proiectului de lege par similare cu cele din Legea 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară. Prin respectiva lege, firme au putut să primească, timp de 12 luni până în anul 2020, sume lunare de bani dacă angajau tineri în domeniile agriculturii, acvaculturii și industriei alimentare.
În funcție de gradul de educație, sumele variau între 500 lei, pentru angajații fără studii, la 1.000 lei pentru cei cu studii superioare în unul dintre cele trei sectoare.
6. Proiect de lege privind protecția avertizorilor în interes public, inițiat de Ministerul Justiției și care vizează transpunerea Directivei nr 1.937/2018. Proiectul are ca termen de prezentare în fața Guvernului această lună, fiind inclus în cursul lui ianuarie pe agenda unei ședințe a Executivului, însă fără a fi adoptat.
Prin acest proiect se urmărește crearea unor canale de comunicare pentru cei care vor să atragă atenția asupra neregulilor apărute la nivelul instituțiilor și companiilor. Directiva "whistleblowers", cum mai este ea numită, a fost analizată amplu de redacția noastră. Detalii, aici.
Atenție! Aceste proiecte legislative trebuie să treacă și de votul camerelor Parlamentului, după ce vor fi adoptate de către Guvern. După votarea de către Parlament, trebuie să fie promulgate de președintele țării și apoi publicate în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.