ACCES GRATUIT

Peste zece proiecte de lege importante ce vor fi adoptate toamna asta în Parlament: salariu minim, RCA, ONG-uri, taxe judiciare de timbru și alte subiecte vizate

Guvernul României a stabilit ca priorități legislative pentru a doua sesiune ordinară din 2024 discutarea și aprobarea legilor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale pentru 2025, precum și adoptarea unor proiecte de lege esențiale, printre care amintim unele modificări la Legea contra spălării banilor, ajustări ale Codului fiscal și reglementări pentru asigurările RCA, toate având ca termen de finalizare luna noiembrie. De asemenea, se preconizează adoptarea în această toamnă a unui nou Cod al amenajării teritoriului și urbanismului, iar proiectul pentru stabilirea salariului minim adecvat este obligatoriu să fie adoptat toamna asta, termenul-limită propus fiind luna noiembrie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Câțiva parlamentari propun recunoașterea vechimii în muncă pentru contractele de mandat, cerând modificarea Codului muncii

Printr-o propunere legislativă recent înregistrată la Senat și pentru care ințiatorii solicită adoptarea în procedură de urgență se dorește egalizarea tratamentului dintre contractul de mandat și cel de muncă în privința recunoașterii vechimii în muncă. Astfel, cei care lucrează în baza unor contracte de mandat să nu fie dezavantajați la angajarea la stat, de exemplu, unde e nevoie de vechime în muncă. Inițiatorii nu au ales însă cea mai bună formă de împachetare legislativă a acestei intenții de reglementare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Modificarea Codului muncii și reglementarea criteriilor pentru definirea salariului minim, priorități ale Guvernului în 2024. Ce alte acte din zona muncii vor fi modificate

Transpunerea directivei privind salariul minim este prioritatea legislativă a Guvernului primăvara aceasta, aflăm dintr-un document care arată cu ce se vor ocupa ministerele anul acesta în materie de reglementări cu impact. Codul muncii și mai multe legi din domeniu vor fi modificate pentru a reflecta ratificarea Convenției privind hărțuirea, iar anul acesta, cel târziu în toamnă, ar trebui să avem în dezbatere și un proiect de act normativ care reglementează cardul european pentru dizabilitate. Statutul polițistului va fi modificat, la fel și cel al cadrelor militare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Propunere de modificare a Codului muncii: diminuarea repausului zilnic și săptămânal, flexibilitate sporită la part-time și eliminarea concediului de odihnă de zece zile neîntrerupt

Câțiva parlamentari au înregistrat recent o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Codului muncii ce vizează, conform semnatarilor, flexibilizarea raporturilor de muncă. Propunerea vizează contractele cu timp parțial și include prevederi privind repartizarea programului de lucru, responsabilitatea salariaților în cazul suprapunerii programelor de lucru și compensarea muncii suplimentare prin ore libere plătite într-o perioadă mai lungă decât prevede acum codul. De asemenea, se propune modificarea prevederilor referitoare la repausul dintre două zile de muncă, care parlamentarii consideră că e mai lung cu o oră decât ar trebui și care aduce un blocaj în cazul salariaților care vor să presteze munca suplimentară, dar nu pot, din cauza legii. Aceeași propunere vizează eliminarea dreptului la cel puțin zece zile consecutive de concediu de odihnă neîntrerupt. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Șase noutăți aduse în prima jumătate a anului legislației aplicabile relațiilor de muncă

În prima jumătate a anului, Codul muncii a fost modificat de patru ori: noi obligații pentru angajatori, două zile libere noi, prevederi în materia conflictelor individuale de muncă și concediului de îngrijitor. S-a modificat și Legea dialogului social, precum și Legea adopției, astfel că și salariații care adoptă au dreptul acum la doi ani de concediu, la fel ca în cazul concediului de creștere a copilului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Câteva neclarități și greșeli din recenta lege de modificare a Codului muncii

Bune sau mai puțin bune, modificările aduse recent Codului muncii reprezintă transpunerea unor norme europene - cu alte cuvinte, eram obligați să le includem în cod, mai devreme sau mai târziu (preferabil, mai devreme). În conținutul Legii nr. 283/2022 regăsim însă și niște prevederi neclare, cu potențial inutil sau absurde. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Propunere legislativă

UPDATE Adoptat la Senat: Două noi tipuri de contracte de muncă ar urma să fie introduse în lege. Conceptul de „employee sharing” și alte noutăți

„Employee sharing”, adică ideea de contract de muncă cu mai mulți angajatori nu există la acest moment în Codul muncii, angajatorii neputând fi împărțiți, în baza aceluiași contract, în aceleași condiții, de doi sau mai mulți angajatori. Astfel de contracte ar urma să fie reglementate însă, urmând să funcționeze, de exemplu, în cadrul grupurilor de întreprinderi, potrivit unei propuneri legislative înregistrate în mai la Senat și care a fost azi adoptată de senatori. Aceeași propunere ar mai include în Codul muncii, dacă va fi adoptată și la deputați, ideea de contract de muncă la cerere, care ar reglementa astfel munca fără obligație de continuitate, ci doar pe bază de comandă. Iată principalele prevederi ale propunerii, precum și o scurtă opinie, la prima vedere, asupra reglementării conținute: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Mica „revoluție” în legislația muncii care vine în această toamnă implică și modificări la contractele de muncă în derulare

Proiectul cu modificări la Codul muncii care-și așteaptă acum promulgarea vizează și clauzele obligatorii ale contractului individual de muncă. Iar modificările cu pricina vizează tocmai aspecte ce țin de salarizare, condițiile de muncă, timpul de muncă ș.a.m.d.. Ca atare, angajatorii trebuie să se pregătească de ajustări la actualele contracte, iar acordul angajaților va trebui și el luat în considerare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Codul muncii ar trebui modificat până la 1 august. Totuși, România riscă să transpună cu întârziere directiva ce va aduce schimbările

România are obligația de a introduce până la 1 august 2022 o serie de noutăți în Codul muncii, care sunt aduse de o directivă europeană. Guvernul are în plan un astfel de proiect de lege pentru modificarea legislației muncii pentru această aliniere la regulile europene, însă documentul va trebui să treacă de votul Parlamentului înainte de încheierea sesiunii parlamentare din această lună. Teoretic, dacă trece de avizarea interministerială și este adoptat de Guvern în zilele următoare, are șanse, după începerea procedurii de urgență în Parlament, să vadă "lumina" Monitorului Oficial până la sfârșit de iunie și, deci, să fie adoptat în timp util. Practic, este posibil ca transpunerea să se facă tot cu întârziere, la fel ca în cazul Directivei avertizorilor publici de integritate (whistleblowers). Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Firmele nu vor fi obligate să-și consulte salariații la luarea deciziilor. Proiectul cu măsura, respins definitiv

Un proiect de lege care prevedea introducerea obligației ca firmele să se consulte mai mult cu proprii salariați pe chestiuni ce țin de mersul afacerii a fost respins miercuri de deputați, în calitate de for decizional, ceea ce înseamnă că acesta nu se va aplica. Mai extinsă sau nu, în funcție de cât de mulți angajați are firma, obligația generală de informare presupune și actualmente prezența obligatorie a reprezentanților angajaților la ședințele conducerii firmei unde se decid aspecte care i-ar putea afecta pe angajați, însă inițiatorii proiectului de lege doreau să invalideze deciziile luate fără participarea reprezentanților salariaților, fiind urmărită inclusiv modificarea Legii societăților. Citește articolul