Noutăți importante care au vizat angajatorii anul acesta: modificări pe Codul muncii, sancțiuni mai dure și condiții suplimentare pentru angajarea străinilor

1. Probabil cea mai importantă modificare pe legislația muncii care a avut loc în 2024 vizează mecanismul de stabilire a salariului minim, modificare ce se aplică însă abia de la 1 ianuarie 2025, de fapt. E vorba, mai exact, de Legea 283/2024, apărută toamna aceasta în Monitorul Oficial, lege care completează Codul muncii, precum și alte acte normative, în scopul transpunerii directivei europene privind salariul minim adecvat. De precizat că prin Legea 283/2024 NU s-a stabilit o sumă exactă ce va reprezenta salariul minim începând din 2025, ci un mecanism de care Guvernul trebuie să țină cont de-acum - mecanism care, de altfel, trebuie detaliat și pus în aplicare printr-un proiect de HG aflat acum abia în faza de dezbatere publică. 

Legea 283 a adus o definiție expresă a salariului de bază, care nu poate fi sub minimul legal sau stabilit prin contract colectiv și, totodată, stabilește sancțiuni mai severe pentru angajatorii care nu respectă salarizarea minimă. 

2. Aceeași lege vine însă cu o schimbare de paradigmă în sfera achizițiilor publice și a concesiunilor, întrucât obligă operatorii economici să fie mai riguroși în respectarea legislației muncii și să acorde o atenție sporită negocierilor colective. De pildă, existența unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate sau de sector devine un criteriu de evaluare în atribuirea contractelor de achiziție publică.

3. Nerespectarea regimului voluntariatului este acum sancționată: până în aprilie anul acesta, nerespectarea Legii voluntariatului nu atrăgea riscul unor amenzi sau alte tipuri de sancțiuni directe; acum însă, printre faptele care pot fi sancționate cu amenzi între 10.000 și 20.000 lei se numără încheierea de contracte de voluntariat ce maschează activități remunerate în fapt, neînregistrarea contractului, precum și lipsa clauzelor obligatorii din contracte.

4. Firmele mari vor avea noi obligații în legătură cu angajarea persoanelor cu dizabilități, începând cu 1 ianuarie: Conform legii, angajatorii cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a angaja persoane cu dizabilități într-un procent de minimum 4%, altfel fiind obligați să plătească o contribuție la fondul de handicap. Începând din ianuarie 2025, pentru a se asigura de un minim efort privind angajarea unor astfel de persoane, Guvernul a impus noi obligații pentru acești angajatori -- ei vor trebui să solicite sprijinul a cel puțin trei ONG-uri care oferă servicii pentru persoanele cu dizabilități în ideea ca acestea să-i ajute să ajungă la persoanele care s-ar potrivi pentru posturile vacante și să trimită până la 31 ianuarie o raportare privind situația angajărilor pe anul precedent. Vorbim de măsuri impuse printr-o ordonanță dată iarna aceasta, însă ale cărei norme de aplicare au venit abia acum, pe final de an, în dezbatere - în contextul în care noile obligații mai au puțin și intră în vigoare.

5. Spre final de an, Guvernul a oficializat și câteva modificări privind Fondul de garantare a creanțelor salariale, în sensul unei extinderi, pentru a include și indemnizațiile de șomaj tehnic restante. 

6. Intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor a însemna și unele modificări cu impact pentru angajatori atunci când vorbim de lucrătorii lor aproape de vârsta de pensionare. Noua lege a pensiilor publice prevede că vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, iar continuarea activității este posibilă, de la 1 ianuarie anul acesta, până la vârsta de 70 de ani, dar numai cu acordul anual al angajatorului. Noile prevederi trebuie aplicate în contextul prevederilor existente deja în Codul muncii, unde avem două prevederi ce stipulează, o dată, dreptul angajatelor de a continua activitatea până la 65 de ani, iar, în al doilea rând, posibilitatea de a continua activitatea, cu acordul angajatorului, după 65 de ani, până la cel mult 68 de ani. Subiectul, dezvoltat în acest material.

• Nou document ce trebuie adus de solicitanți de la angajator. Ce reprezintă, de fapt, adeverința privind continuarea activității

7. În prima parte a anului am văzut și numeroase modificări legislative în ceea ce privește regimul străinilor în România și avizele de muncă ale acestora. S-a stabilit, de pildă, că angajatorul are obligația de a încheia contractul individual în termen de 15 zile lucrătoare de la intrarea străinului pe teritoriul României, ori, după caz, de la obținerea noului aviz de angajare, dar și că pentru obținerea avizului angajatorul trebuie să fi desfășurat efectiv activitate în domeniul de activitate pentru care solicită avizul de angajare, iar asta de minimum un an. O altă lege a redefinit lucrătorul înalt calificat și a venit cu un set suplimentar de condiții pentru angajatorii care vor să lucreze cu străini din țări terțe Uniunii.

8. Angajatorii nu-i mai pot obliga pe părinții singuri să presteze munca de noapte - vorbim de reglementarea unei interdicții exprese în Codul muncii în beneficiul celor care trebuie să aibă grijă singuri de copiii lor. 

Anul 2024 a adus și o serie de decizii interesante ale marilor instanțe pentru angajatori, indiferent că vorbim de cei din mediul privat ori din mediul public. Le-am sintetizat pe toate aici.