Uneori suntem tentați să vedem drepturi acolo unde nu sunt și destul de des le ignorăm pe cele evidente. Avem tendința de a lua de bune promisiunile verbale și de a nu verifica inserarea lor în documente care să le facă și obligatorii. Cum telemunca a devenit atât de răspândită, la fel de răspândite sunt și situațiile în care angajații se simt înșelați în privința așteptărilor lor. Verificarea atentă a contractului este esențială pentru a identifica exact regimul de muncă, locația, programul și obligațiile de pontaj. Deși mulți angajatori prezintă telemunca drept flexibilă, doar prevederile scrise negru pe alb sunt opozabile și obligatorii. La fel, regulamentul intern e un document ce n-ar trebui lăsat la stadiul de legendă.
Toți angajatorii au obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, iar în lipsa unui loc de muncă fix (salariați mobili), angajatorul va ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat azi o decizie ce oferă clarificări specifice în materia obligației de înregistrare a timpului de lucru – recunoscută ca un instrument cheie pentru garantarea drepturilor în materie de repaus și limită a timpului de lucru. Concret, CJUE stabilește că obligația de a ține evidența timpului de lucru se aplică tuturor lucrătorilor, inclusiv celor angajați în gospodării private, iar că stabilirea unor eventuale excepții de la regulă nu poate avea caracter discriminatoriu, așa cum se întâmplă în zona activităților casnice, unde munca e prestată predominant de femei. Citește articolul