ACCES PREMIUM

Evidența muncii: angajatorii casnici trebuie să instituie un sistem care să permită măsurarea duratei timpului de lucru zilnic al fiecărui lucrător casnic, spune CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat azi o decizie ce oferă clarificări specifice în materia obligației de înregistrare a timpului de lucru – recunoscută ca un instrument cheie pentru garantarea drepturilor în materie de repaus și limită a timpului de lucru. Concret, CJUE stabilește că obligația de a ține evidența timpului de lucru se aplică tuturor lucrătorilor, inclusiv celor angajați în gospodării private, iar că stabilirea unor eventuale excepții de la regulă nu poate avea caracter discriminatoriu, așa cum se întâmplă în zona activităților casnice, unde munca e prestată predominant de femei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salariații nu pot fi obligați de angajator să vină înainte de începerea programului și să rămână după terminarea acestuia

Programul de lucru trebuie să se încadreze în limitele timpului de muncă prevăzut în contract, iar pentru munca suplimentară este nevoie de acordul angajatorului și al salariatului. Există limitări specifice în cazul persoanelor angajate cu timp parțial, precum și o durată normală de opt ore/zi și de 40 de ore/săptămână pentru cei cu normă întreagă. În caz de nerespectare a acestor prevederi, angajatorul riscă sancțiuni financiare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Importanța evidenței timpului de lucru în contextul orelor suplimentare. Angajatorii ar trebui să ponteze corect și orele libere plătite date ulterior

În efectuarea orelor suplimentare, există anumite formalități care pot fi trecute cu vederea, din varii motive. Nu de puține ori, angajatorii sunt superficiali în privința stricteții evidenței orelor de lucru, iar asta se poate răsfrânge într-un mod negativ în mai multe feluri, ulterior, inclusiv atunci când recompensarea orelor suplimentare se face prin ore libere plătite. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Clarificare: Microîntreprinderile cu puțini angajați nu au scăpat niciodată de obligația de a ține evidența orelor de lucru

Obligația de a ține evidența orelor de lucru nu a fost scoasă niciodată pentru microîntreprinderile cu puțini angajați, iar abrogarea OUG 37, pe 6 octombrie, nu a făcut să redevină obligatorii pontajele, ci doar a eliminat un document pe care firmele trebuia să-l prezinte inspectorilor în caz de control. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De astăzi, micro-angajatorii pot ține evidența muncii cum doresc, dar tot trebuie să îi anunțe pe salariați

De-acum, acordul scris între angajatorul-microîntreprindere și salariații lui privind evidența orelor de muncă nu mai este necesar, după ce OUG 37/2021 care l-a introdus a fost abrogat de astăzi. Actul normativ este cel care a eliminat regulamentul intern și fișele de post și care a fost respins de deputați la trecerea prin Parlament. Prin dispariția acestui acord înseamnă că angajatorul va putea să țină evidența așa cum dorește, însă îi rămâne obligația legală de a anunța salariații despre modalitatea aleasă în mod unilateral. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Primele rezultate ale controalelor comune ANAF - IM: Peste 900.000 de ore nepontate la aceeași firmă și milioane de km fictivi pe foile de parcurs

Operațiunea Cronos, începută de puțin timp, prin care echipe mixte de control formate din inspectori ai Fiscului și ai Inspecției Muncii (IM) controlează firmele în căutarea, în principal, a muncii sub/nedeclarate, a început să dea primele roade: joi, Fiscul anunța o „captură” uriașă la o firmă din București, care a prejudiciat statul cu peste 7 milioane de lei prin munca subdeclarată și deduceri nelegale de TVA. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Aspecte practice privind evidența timpului de lucru

Nu contează ce nume îi dăm, contează ce trebuie să cuprindă și că inspectorii de muncă sunt, poate, foarte riguroși cu privire la ea tocmai din cauză că poate releva probleme de salarizare, de ore suplimentare neplătite sau nelegale, de muncă la gri ș.a.m.d. Câteva aspecte practice despre întocmirea evidențelor și ce pot sau nu să ceară inspectorii, în materialul de azi: Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Evidența orelor de lucru în 2022: Ce trebuie să știe firmele, inclusiv în cazul celor care muncesc de acasă

În contextul în care tot mai multe firme se confruntă cu controale ale inspectorilor teritoriali de muncă cu privire la evidența timpului de lucru, am adunat laolaltă cele mai importante prevederi legate de pontaj, în funcție de tipul de muncă prestată de salariați. Deși nu există o formă prestabilită de autorități pentru această evidență, ea trebuie să fie relativ detaliată, să cuprindă cel puțin orele de început și de terminare a activității, iar lipsa ei le poate aduce angajatorilor amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Clarificare

Microîntreprinderile încă sunt obligate să țină evidența orelor de lucru prestate de salariați

OUG 37/2021, în vigoare de la începutul lunii mai și care conține măsuri de debirocratizare pentru angajatorii cu mai puțin de nouă salariați, nu i-a scăpat pe aceștia de obligația de a ține pontajul, ci doar le-a dat posibilitatea să țină această evidență a orelor lucrate în funcție de cum le este mai comod și lor, și salariaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cei 400 de lei pentru telemuncă în programul hibrid: Zilele de telemuncă se dovedesc în baza Revisal

Păstrarea pontajului pentru salariații care lucrează și în telemuncă și de la birou/sediu, alternativ sau în funcție de alte considerente, este esențial atunci când angajatorul acordă cei maximum 400 de lei pe lună pentru cheltuielile generate de telemuncă. De ce? Pentru că această sumă se acordă în funcție de numărul de zile muncite în afara biroului, iar angajatorii care nu țin pontajul și, astfel, nu pot oferi o statistică a orelor de telemuncă, în cazul unui control al Fiscului, riscă să piardă fix avantajul pe care aceste sume le pot oferi, respectiv exceptarea de la impozitul pe venit a acestor sume acordate salariaților. Citește articolul