Angajatorii sunt obligați să țină o evidență zilnică a orelor de muncă prestate de salariați, marcând obligatoriu orele de începere și de finalizare a programului. Există suficentă flexibilitate în privința formei și modului cum este construită evidența, limitele fiind acolo unde se ajunge la încălcarea altor drepturi ale angajaților. O atenție aparte trebuie oferită celor cu program neobișnuit, dar și angajaților care nu lucrează la sediu. Inspecția Muncii are dreptul să solicite explicații privind pontajul, iar salariații pot cere verificarea acestor înregistrări pentru a se asigura că sunt pontați conform realității. Citește articolul
În efectuarea orelor suplimentare, există anumite formalități care pot fi trecute cu vederea, din varii motive. Nu de puține ori, angajatorii sunt superficiali în privința stricteții evidenței orelor de lucru, iar asta se poate răsfrânge într-un mod negativ în mai multe feluri, ulterior, inclusiv atunci când recompensarea orelor suplimentare se face prin ore libere plătite. Citește articolul
Obligația de a ține evidența orelor de lucru nu a fost scoasă niciodată pentru microîntreprinderile cu puțini angajați, iar abrogarea OUG 37, pe 6 octombrie, nu a făcut să redevină obligatorii pontajele, ci doar a eliminat un document pe care firmele trebuia să-l prezinte inspectorilor în caz de control. Citește articolul
De-acum, acordul scris între angajatorul-microîntreprindere și salariații lui privind evidența orelor de muncă nu mai este necesar, după ce OUG 37/2021 care l-a introdus a fost abrogat de astăzi. Actul normativ este cel care a eliminat regulamentul intern și fișele de post și care a fost respins de deputați la trecerea prin Parlament. Prin dispariția acestui acord înseamnă că angajatorul va putea să țină evidența așa cum dorește, însă îi rămâne obligația legală de a anunța salariații despre modalitatea aleasă în mod unilateral. Citește articolul
Pentru toți angajatorii există prevăzută, în clar, obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate zilnic, cu evidențierea orelor începere și de sfârșit ale programului de lucru, însă de multe ori salariații nu au acces la aceste documente, iar de aici și până la abuz sau la suspiciuni în privința corectitudinii, nu este cale lungă.
Citește articolulÎn contextul în care tot mai multe firme se confruntă cu controale ale inspectorilor teritoriali de muncă cu privire la evidența timpului de lucru, am adunat laolaltă cele mai importante prevederi legate de pontaj, în funcție de tipul de muncă prestată de salariați. Deși nu există o formă prestabilită de autorități pentru această evidență, ea trebuie să fie relativ detaliată, să cuprindă cel puțin orele de început și de terminare a activității, iar lipsa ei le poate aduce angajatorilor amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 lei. Citește articolul
Codul muncii sancționează expres situația în care contractul de muncă nu cuprinde repartizarea programului de lucru pentru salariatul cu normă parțială: în urma unui control, această lipsă din contract poate duce la reconsiderarea raportului ca unul cu normă întreagă, chiar dacă pontajele arată situația de fapt. Consecința nefavorabilă este, desigur, plata unor dări fiscale mai mari, din urmă. Din discuție nu ar trebui să uităm nici că, de anul trecut, Codul muncii definește expres și sancționează munca subdeclarată. Citește articolul
OUG 37/2021, în vigoare de la începutul lunii mai și care conține măsuri de debirocratizare pentru angajatorii cu mai puțin de nouă salariați, nu i-a scăpat pe aceștia de obligația de a ține pontajul, ci doar le-a dat posibilitatea să țină această evidență a orelor lucrate în funcție de cum le este mai comod și lor, și salariaților. Citește articolul
Microfirmele au posibilitatea, de la începutul lunii mai, să stabilească împreună cu salariaţii lor, prin acord scris, cum se face evidenţa orelor lucrate, conform prevederilor incluse în Codul muncii de OUG 37/2021. Ce se întâmplă dacă cele două părţi nu ajung la un acord privind acest pontaj ar trebui să fie clarificat printr-o modificare legislativă, apreciază specialiştii, însă, în orice caz, salariaţii şi angajatorul nu vor putea să elimine această evidenţă, deoarece ea este impusă de Codul muncii. Citește articolul
Prezentarea în scris către salariaţi a fişei postului, foii de prezenţă, precum şi a regulamentului intern devine, în curând, opţională, după de Guvernul a adoptat miercuri o OUG ce prevede faptul că aceste trei documente nu mai trebuie întocmite obligatoriu de către microîntreprinderile cu până la nouă salariați. Fișa de post, spre exemplu, poate fi comunicată doar verbal și trebuie pusă la dispoziţia salariatului doar dacă el solicită acest lucru în scris. Citește articolul