avocatnet.ro 
Angajatorii sunt obligați prin Codul muncii să țină o evidență zilnică a orelor de muncă prestate de salariați, obligația fiind reluată și în alte acte normative care reglementează relații aparte de muncă - cum este Legea internshipului.
Evidențele nu trebuie să aibă neapărat o formă sau alta, cum arată aceste fiind o chestiune lăsată la latitudinea firmelor, atâta vreme cât sunt suficient de detaliate, arătau cei de la Inspecția Muncii acum ceva timp. De exemplu, evidența poate fi o condică de prezență sau o foaie colectivă de prezență, dar și un pontaj manual ori electronic oferit de un sistem de acces în clădire, de o platformă sau o aplicație internă folosită ș.a. asemenea. Totuși, pontajul angajaților nu se poate face, de pildă, prin camere video care au un sistem de recunoaștere facială, chiar dacă există un consimțământul din partea salariaților. Autoritatea română de supraveghere pe zona de protecția datelor făcea aceste precizări în urmă cu mulți ani, ele fiind însă de actualitate și în prezent.
Detalierea din cadrul evidențelor trebuie să includă neapărat ora de începere și ora de finalizare a muncii. „Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru”, dispune Codul muncii.
În cazul celor cu program neobișnuit, reprezentanții Inspecției Muncii au explicat în trecut că, pentru întocmirea evidenței, trebuie să se țină cont atât de prevederile legale generale și cele speciale, cât și de specificul muncii prestate. Practic, explicau aceștia, angajatorul se poate folosi de mai multe instrumente de evidență care să-l ajute, la final, la evidența centralizatoare, adică cea pe care o va vedea inspectorul când vine să facă un control. În toate aceste tipuri de programe flexibile (individualizat, inegal, comprimat sau combinat) trebuie să se țină cont de limitele stabilite de Codul muncii privind timpul de lucru zilnic, săptămânal, orele de repaus ș.a.m.d.
Au dreptul cei de la Inspecția Muncii să ceară explicații cu privire la modul de evidențiere a timpului de lucru? „Inspectorii de muncă pot solicita inclusiv declarații scrise, singuri sau în prezența martorilor, salariaților, angajatorilor și/sau, după caz, reprezentanților legali ai acestora, precum și altor persoane care pot da informații cu privire la obiectul controlului efectuat, așa cum prevede art. 19 lit. e) din Legea nr. 108/1999”, explica Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă în acest material despre aspectele practice ale pontajelor.La telemuncă, reglementată prin Legea nr. 81/2018, e obligatoriu însă ca în contractul de muncă să scrie cum se face pontajul: "În cazul activității de telemuncă, contractul individual de muncă conține (...) următoarele: (...) e) modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat". În cazul telemuncii, pontajul este, de asemenea, deosebit de important în privința departajării orelor suplimentare de programul normal de lucru.
Reamintim că prestarea de ore suplimentare în cazul telesalariaților sau a celor care lucrează de acasă este posibilă, însă numai dacă angajatul este de acord, iar ținerea evidenței acestor ore și compensarea lor - prin timp liber corespunzător sau zile plătite - este obligatorie.
Angajații au dreptul să ceară verificarea pontajelor
Salariații pot solicita angajatorului să le comunice evidența timpului de muncă, iar în situația în care acesta refuză ori se constată că documentul respectiv nu reflectă realitatea, se poate sesiza inspectoratul teritorial de muncă sau chiar instanța competentă.
Categorii speciale de lucrători
Falsificarea evidenței muncii sau pontajul incorect al orelor suplimentare
Pe lângă amenzile pe care firmele le pot primi din partea inspecției muncii pentru lipsa evidenței de muncă, companiile care nu pontează corect orele suplimentare lucrate de salariați sau falsifică pontajul riscă, dincolo de eventuale amenzi contravenționale, să răspundă penal pentru aceste fapte. La acest risc sunt expuse inclusiv persoanele din cadrul firmei care au întocmit, semnat și aprobat astfel de evidențe neconforme cu realitatea. Inclusiv persoanele care au întocmit, au semnat și au aprobat respectivele documente sunt supuse riscului penal.
Un caz de falsificare a evidenței timpului de lucru, despre care redacția noastră scria recent, presupunea prestarea multor ore suplimentare și forțarea semnăturii de prezență a angajaților pentru zilele în care aceștia aveau liber. Cum așa? Pentru a nu fi în neregulă la un eventual control, din pricina depășirii orelor suplimentare admisibile conform legii într-o perioadă de timp, angajatorul îi obliga pe salariații care stăteau acasă în repaus să semneze că sunt la muncă.
thieringe