Pe lângă că modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat este o chestiune obligatoriu de trecut într-un contract de telemuncă (sau act adițional la contractul de muncă), dar aceasta ar trebui să evidențieze foarte bine ce se întâmplă în practică, în caz de control. Citește articolul
Deși legiuitorul a impus, chiar „expressis verbis”, adică fără nicio îndoială, că angajatorul are obligația de a ține evidența orelor de muncă, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, pentru a preveni orice depășire a timpului de muncă maxim prevăzut de lege și pentru evitarea sau combaterea muncii nedeclarate sau subdeclarate, o acțiune de control recentă a Inspecției Muncii și Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) a demonstrat (putem spune chiar că a confirmat) că, în ultimii cinci ani, salariații unei firme de pază au prestat muncă suplimentară, nedeclarată și, cel mai probabil, necompensată și/sau neplătită corespunzător într-un cuantum impresionat. Mesajul inspectorilor este destul de clar: sesizați neregulile de la locul de muncă, e dreptul vostru! Citește articolul
Operațiunea Cronos, începută de puțin timp, prin care echipe mixte de control formate din inspectori ai Fiscului și ai Inspecției Muncii (IM) controlează firmele în căutarea, în principal, a muncii sub/nedeclarate, a început să dea primele roade: joi, Fiscul anunța o „captură” uriașă la o firmă din București, care a prejudiciat statul cu peste 7 milioane de lei prin munca subdeclarată și deduceri nelegale de TVA. Citește articolul
Nu contează ce nume îi dăm, contează ce trebuie să cuprindă și că inspectorii de muncă sunt, poate, foarte riguroși cu privire la ea tocmai din cauză că poate releva probleme de salarizare, de ore suplimentare neplătite sau nelegale, de muncă la gri ș.a.m.d. Câteva aspecte practice despre întocmirea evidențelor și ce pot sau nu să ceară inspectorii, în materialul de azi: Citește articolul
Pentru toți angajatorii există prevăzută, în clar, obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate zilnic, cu evidențierea orelor începere și de sfârșit ale programului de lucru, însă de multe ori salariații nu au acces la aceste documente, iar de aici și până la abuz sau la suspiciuni în privința corectitudinii, nu este cale lungă.
Citește articolulCodul muncii sancționează expres situația în care contractul de muncă nu cuprinde repartizarea programului de lucru pentru salariatul cu normă parțială: în urma unui control, această lipsă din contract poate duce la reconsiderarea raportului ca unul cu normă întreagă, chiar dacă pontajele arată situația de fapt. Consecința nefavorabilă este, desigur, plata unor dări fiscale mai mari, din urmă. Din discuție nu ar trebui să uităm nici că, de anul trecut, Codul muncii definește expres și sancționează munca subdeclarată. Citește articolul
La Senat a fost înregistrată de curând o propunere care urmează să transpună în legislația de la noi o directivă europeană mai veche. Obiectul: reguli speciale privind timpul de lucru pentru personalul navigant, în cazul căruia, de multe ori, din cauza perioadelor lungi petrecute la bordul navei, timpul de lucru și cel de repaus se suprapun adesea în dezavantajul lucrătorului. Citește articolul
OUG 37/2021, în vigoare de la începutul lunii mai și care conține măsuri de debirocratizare pentru angajatorii cu mai puțin de nouă salariați, nu i-a scăpat pe aceștia de obligația de a ține pontajul, ci doar le-a dat posibilitatea să țină această evidență a orelor lucrate în funcție de cum le este mai comod și lor, și salariaților. Citește articolul
Păstrarea pontajului pentru salariații care lucrează și în telemuncă și de la birou/sediu, alternativ sau în funcție de alte considerente, este esențial atunci când angajatorul acordă cei maximum 400 de lei pe lună pentru cheltuielile generate de telemuncă. De ce? Pentru că această sumă se acordă în funcție de numărul de zile muncite în afara biroului, iar angajatorii care nu țin pontajul și, astfel, nu pot oferi o statistică a orelor de telemuncă, în cazul unui control al Fiscului, riscă să piardă fix avantajul pe care aceste sume le pot oferi, respectiv exceptarea de la impozitul pe venit a acestor sume acordate salariaților. Citește articolul
Folosirea amprentării sau a unei tehnologii de recunoaștere facială pentru pontaj este greu de motivat din perspectiva necesității dacă se pune problema prelucrării datelor personale - vorbim de date sensibile, unde regula e că prelucrarea lor este o chestiune de ultimă instanță, doar dacă scopul nu a putut fi atins în alt fel. Mai mult decât atât, dacă firma decide să impună un atare mod de pontare, nu poate să-i considere absenți nemotivat pe cei care refuză să folosească acele sisteme - mai ales că e nevoie de consimțământul lor. Citește articolul