Noutăți aduse de Legea privind salariul minim adecvat pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă. Definiția raportului de muncă, extinsă

Principalele noutăți aduse de Legea nr. 283/2024 sunt dezvoltate in cele ce urmează si actul normativ aduce modificări sau completări atât Codului muncii, dar si altor acte normative cum ar fi Legea nr. 108/1999 pentru înființarea si organizarea Inspecției Muncii, Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, Legea nr. 337/2028 privind statutul inspectorului de muncă, Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări si concesiunile de servicii, Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale, și OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

1. Clarifică și extinde definiția raportului juridic de muncă, accentuând drepturile și obligațiile implicite în această relație. 

Astfel, art. 4 alin. (1) din Legea 283/2024 stabilește explicit că raportul juridic de muncă este formalizat și reglementat exclusiv prin lege, consolidând cadrul juridic și eliminând potențialele interpretări neclare. Această precizare evidențiază caracterul obligatoriu al normelor legale pentru orice relație de muncă.

Introducerea termenului de lucrător, fără însă a-l defini, subliniază faptul că persoana fizică ce prestează munca este protejată de legislația muncii, indiferent de alte eventuale denumiri sau statuturi utilizate în practică, și include categorii ca prestatori casnici, lucrătorii pe bază de tichete, lucrătorii prin intermediul platformelor, stagiarii, ucenicii și alți lucrători cu contracte atipice. Este evident ca aceasta modificare pune accentul pe egalitatea de tratament a lucrătorilor, fie că este vorba despre angajați în contracte individuale de muncă sau despre alte forme de muncă subordonată.

Persoana fizică, denumită lucrător, este obligată să presteze activitatea sub autoritatea unei alte persoane (fizice sau juridice). Aceasta detaliază relația de subordonare ca element definitoriu al raportului juridic de muncă, conform reglementărilor naționale și europene. În acest mod, Directiva 2022/2041, în opinia noastră, este inclus principiul prevalenței faptelor, care înseamnă că constatarea existenței unui raport de muncă ar trebui să se bazeze în primul rând pe faptele referitoare la desfășurarea efectivă a muncii, inclusiv pe remunerarea pentru muncă, și nu pe descrierea raportului de către părți, în conformitate cu Recomandarea nr. 198 (2006) privind relațiile de muncă a OIM.

Persoana juridică sau fizică ce angajează este responsabilă pentru remunerația oferită în schimbul muncii prestate, consolidând dreptul lucrătorului la o compensație justă și garantată.

Această modificare are rolul de a (i) elimina confuziile legate de ce definitia raportului juridic de muncă, (ii) alinia legislația internă la standardele Uniunii Europene, respectiv modificarea reflectă cerințele Directivei 2022/2041, care promovează drepturile lucrătorilor și claritatea în relațiile de muncă, în special în cazul formelor de muncă nou apărute, si de a (iii) proteja lucrătorii subliniind faptul că orice persoană ce lucrează sub autoritatea altcuiva beneficiază de drepturi reglementate, inclusiv dreptul la remunerație, indiferent de natura specifică a muncii.

Modificări privind salariul, terminologia și modalități de stabilire diferite

Legea 283/2024 aduce modificări privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi de muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai decent.

Salariul de bază minim brut, noțiune utilizată de Codul muncii anterior Legii 283/2024, se stabilește prin act normativ sau prin contractele colective de muncă aplicabile, însă actul normativ nou stabilește că angajatorii sunt obligați să garanteze în plată salariaţilor acest tip de salariu.

Salariul minim brut la nivel de țară garantat în plată se stabilește anual prin hotărâre de Guvern și va fi aplicabil de la 1 ianuarie a anului următor, cu actualizare periodică o dată pe an, bazat pe consultarea confederatiilor sindicale și patronale reprezentative.

Noutatea privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată constă în introducerea unor criterii minimale clare de evaluare a adecvării salariului minim, cum ar fi:

1. puterea de cumpărare, luând în calcul costul vieții;
2. nivelul general al salariilor si distribuția acestora;
3. rata de creștere a salariilor;
4. nivelurile și evoluția productivității la nivel național pe termen lung ;
5. posibilitatea acordării unor majorări diferențiate pentru angajați cu un anumit nivel de studii sau vechime.

Totodată se limitează aplicarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, acesta putand fi aplicat unui angajat pentru maximum 24 de luni de la semnarea contractului individual de muncă. După această perioadă, angajatorul este obligat să ofere un salariu de bază superior. De asemenea, se instituie în sarcina angajatorului obligația de a aduce la cunoștința salariaților cuantumul salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată.

Majorarea sancțiunilor pentru nerespectarea legislației

Se modifică și limitele amenzilor pentru angajatorii care nu respectă prevederile privind garantarea în plată a salariului minim brut, aceștia urmând a fi sancționați cu amenzi între 3.000 și 5.000 lei pentru fiecare persoană afectată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei. 

Legea 283/2024 aduce o corelare asupra abaterii repetate a angajatorului de a stabili salarii în contractul de munca sub nivelul salariului de baza minim brut, fapta constituind infractiune si putand fi pedepsită cu închisoare de la 1 luna la un an sau cu amendă penală.

Ministerul Muncii va publica anual date despre salariul minim brut pe ţară garantat în plată, nivelul altor salarii de baza minime stabilite prin contracte colective de munca, informații privind căile de sesizare, soluționare amiabila si atac pe care le au la dispoziție salariatii, membrii de sindicat sau reprezentanții salariaților în cazul nerespectării de către angajator a salariului minim garantat. Totodată se instituie obligația Ministerului Muncii și Solidarității Sociale de a raporta Comisiei Europene rata de acoperire a negocierilor colective și va monitoriza ponderea salariului minim brut pe ţară garantat în plată în câștigul salarial mediu, astfel încât să fie intre valoarea de 47%-52%, acesta fiind un indicator de referință pentru evaluarea gradului de adecvare.

Consolidarea dialogului social

Dialogul social tripartit la nivel național se realizeaza de către Consiliul Național Tripartit pentru Dialog social. Este introdus un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective, cu obiectivul de a crește rata de acoperire la nivel național până la 80%. Planul se va stabili cu consultarea partenerilor sociali și va fi revizuit periodic sau cel putin o data la 5 ani.

Alte modificări

Prin Legea 283/2024 sunt incluse în categoria conflictelor de muncă raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale, care se referă la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea lor.

Această prevedere extinde protecția legală pentru lucrătorii aflați în astfel de situații, oferindu-le acces la mecanismele de soluționare a conflictelor de muncă și asigură corelarea prevederilor aduse.

Prin introducerea alineatului (3) la articolul 278, se impune angajatorului obligația de a garanta un salariu de bază/remunerație pentru lucrătorii din aceste raporturi juridice speciale. Nivelul remunerației nu poate fi mai mic decât salariul minim brut orar prevăzut de lege sau stabilit prin contracte colective aplicabile.

Aceste dispoziții clarifică și reglementează relațiile de muncă atipice, protejând lucrătorii încadrați în astfel de forme de muncă, asigură aplicarea principiului remunerației echitabile, indiferent de forma juridică a relației de muncă, oferă lucrătorilor acces la drepturile și protecțiile prevăzute de legislația muncii, inclusiv soluționarea conflictelor. Într-o serie de hotărâri, Curtea de Justiție a statuat că o clasificare drept „prestator independent” potrivit dreptului național nu exclude necesitatea ca persoana respectivă să fie clasificată drept „lucrător” în înțelesul dreptului Uniunii dacă independența persoanei respective nu este decât fictivă, disimulând astfel un raport de muncă veritabil.

Creșterea capacității de control a Inspecției Muncii

Actul legislativ prevede ca numărul inspectorilor de muncă va fi suplimentat pentru a asigura respectarea prevederilor legii. Inspectorii vor avea atribuții suplimentare, inclusiv verificarea remunerațiilor în raporturile de muncă neîntemeiate pe contracte individuale. 

Totodată activitățile de control efectuate cu o frecvență ridicată la angajatorii care au încălcat în mod repetat prevederile Legii 108/1999 nu au caracter discriminatoriu și disproporționat. Practic aceasta prevedere oferă posibilitate inspectorilor de munca sa controleze frecvent angajatorii care încalcă legea, acestea neputând invoca in apărarea lor ca s-au luat măsuri discriminatorii sau disproportionate prin controlul repetat.

În concluzie, Legea nr. 283/2024 impune noi obligații, dar oferă și oportunități lucrătorilor prin crearea unui cadru mai clar și mai previzibil de desfășurare a relațiilor de muncă, în scopul asigurării unor venituri adecvate și prevenirea sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă, dar și așteptarea ca toate salariile trebuie să fie stabilite într-un mod transparent și previzibil.