avocatnet.ro 
Concret, în cadrul art. 187 alin. (5) din Legea 98/2016 (privind achizițiile publice) a fost introdusă lit. d) – „ofertantul are la nivel de unitate contract colectiv de muncă încheiat cu o organizație sindicală sau îi este aplicabil un contract colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă”. Măsura este prevăzută de Legea 283/2024, cea care a stabilit mecanismul de stabilire și actualizare a salariului minim brut pe țară și care este în vigoare din 17 noiembrie 2024.
Astfel, criteriile de atribuire cel mai bun raport „calitate-preț” și „calitate-cost” vor depinde și de responsabilitatea socială a agentului economic în cadrul relațiilor de muncă, respectiv aspectele prevăzute de Codul muncii și ansamblul normativ din care face parte. În același timp, încă din momentul adoptării existau precizări în cadrul Legii 98/2016 cu privire la respectarea contractelor/acordurilor colective de muncă pe tot parcursul executării contractului de achiziție publică, însă nu existau dispoziții imperative care să promoveze încheierea acestor contracte sau acorduri, ca factor de referință în privința atribuirii.
Recenta modificare are, în principal, un efect pozitiv, însă nu pot fi excluse situațiile în care, fără a ține cont de principiul bunei-credințe care guvernează relațiile de muncă, vor fi înregistrate contracte colective de muncă lipsite de efecte concrete, adică se vor „bifa” aceste obligații la nivel formal. Printre efectele pozitive, luând în calcul ceea ce precizează art. 229 alin. (4) din Codul muncii (CCM real și legal = Legea părților), regăsim:
1. Stabilitatea și calitatea relațiilor de muncă. Un contract colectiv de muncă negociat în mod corespunzător și echilibrat asigură condiții de muncă mai bune pentru lucrători, ceea ce poate duce la o forță de muncă mai stabilă și motivată. Este importantă această stabilitate a relațiilor de muncă, pe care se bazează ofertantul în momentul depunerii ofertei, așa cum este important să aibă capacitatea de a atrage forță de muncă pregătită din punct de vedere profesional în cazul în care derularea contractului o impune. Mai mult, pe baza informațiilor publicate chiar de către oficialii statului român, lipsa lucrătorilor calificați pare a fi principala cauză a întârzierilor proiectelor care vizează infrastructura mare. Existența unui contract colectiv de muncă echilibrat poate îmbunătăți calitatea muncii și eficiența, aspect important pentru autoritățile care atribuie contracte.
2. Conformitate și transparență. Un contract colectiv de muncă (Legea părților) respectat demonstrează angajamentul concesionarului față de respectarea legilor și față de practicile de muncă echitabile, acesta fiind deja un avantaj competitiv în procesul de licitație, unde conformitatea și transparența sunt evaluate pozitiv.
3. Reducerea riscurilor sociale. Prezența unui contract colectiv de muncă poate reduce riscurile asociate cu conflictele de muncă sau grevele, oferind garanții suplimentare autorităților că proiectul se va desfășura fără întreruperi majore. Concret, art. 129 alin. (1) din Legea dialogului social (367/2022) precizează că „Pe durata valabilității unui contract sau acord colectiv de muncă angajații/lucrătorii nu pot declanșa conflictul colectiv de muncă la nivelul de negociere respectiv, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta lege.”
4. Responsabilitate socială. Autoritățile publice vor privi favorabil companiile care demonstrează responsabilitate socială și sustenabilitate, iar un contract colectiv de muncă va evidenția acest angajament prin asigurarea unui tratament corect pentru angajați. Cu alte cuvinte, așteptarea firească este că lucrătorii care beneficiază de condiții echitabile de muncă și lucrează în beneficiul și sub autoritatea ofertanților nu vor avea motive să renunțe la un loc de muncă sigur și satisfăcător, iar angajatorul lor își va putea îndeplini obligațiile contractuale asumate.
5. Puncte suplimentare în evaluare. În unele cazuri, prezența unui CCM și angajamentul față de standardele de muncă vor aduce puncte suplimentare în procesul de evaluare a ofertelor, în funcție de criteriile specifice ale licitației. Cu alte cuvinte, dacă doi ofertanți se vor afla într-o situație de egalitate în privința criteriilor prevăzute de art. 187 alin. (3) din Legea 98/2016, va putea câștiga ofertantul la nivelul căruia a fost negociat și încheiat un contract colectiv sau îi este aplicabil un contract colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități ori la nivel de sector de negociere colectivă.
Comentarii articol (0)