Numeroase dintre prevederile legale incidente în raporturile de muncă pun probleme în practică. Adesea, nici chiar opiniile instanțelor nu sunt unitare pe același subiect. Dincolo de acest aspect însă, jurisprudența rămâne un reper important pentru a ști cum se raportează judecătorii la anumite aspecte legale deosebit de importante - cum sunt cele legate de concedieri, de organizarea activității angajatorului, avantajele oferite salariaților, formalitățile ce țin de anumite acte emise de angajatori și nu numai. O retrospectivă a unor spețe interesante prezentate anul acesta în domeniul muncii, în cele ce urmează: Citește articolul
Deși sintagma „muncă în regim hibrid” nu se regăsește ca atare în actele normative, acest tip de activitate este implicit definit, încă din 2018, prin Legea privind reglementarea activității de telemuncă și are reguli suficient de clare, acestea având rolul de a asigura relației de muncă o minimă predictibilitate. Faptul că lucrătorul nu-și desfășoară activitatea într-un loc de muncă organizat de angajator nu presupune și transformarea raportului juridic de muncă în privința celorlalte aspecte, ci se referă exclusiv la clauza esențială „locul muncii” care, în aceste situații, nu mai este stabilit exclusiv de angajator. Citește articolul
Interpretarea generală este că salariatul nu poate refuza delegarea sau detașarea, însă complexitatea relației de muncă impune nu numai lecturarea unui articol din Codul muncii, ci și interpretarea acestuia prin raportare la întreg ansamblul normativ care reglementează relațiile de muncă. Uneori, situația din practică nici nu este corect încadrată în rândurile legii, astfel că salariatul poate ajunge să aibă de pierdut, inclusiv financiar. Citește articolul
Printre elementele esențiale ale oricărui contract individual de muncă regăsim și „locul muncii”, acesta fiind prevăzut în contractul individual de muncă, după ce a făcut obiectul informării prealabile, confirmând acordul părților în această privință. Pe lângă aceste aspecte, locul muncii trebuie să regăsească, cel puțin cu privire la județ și localitate, în oferta pe care orice angajator trebuie să o transmită agențiilor pentru ocuparea forței de muncă în cazul în care în cel mult cinci zile lucrătoare de la vacantarea postului nu a încheiat un contract individual de muncă. Locul muncii poate fi organizat de angajator, poate fi domiciliul angajatului sau poate fi ce au convenit părțile în cazul telemuncii.
Un litigiu de muncă finalizat recent readuce în discuție importanța elementelor esențiale ale contractului individual de muncă și faptul că tratarea acestora cu superficialitate poate avea, în final, consecințe serioase, precum concedierea. Locul muncii este, potrivit Codului muncii, un element esențial al contractului individual de muncă (CIM), iar în cazul în care domiciliul salariatului nu este în localitatea în care se află și locul de muncă înscris în contract, o „înțelegere amicală” sau o clauză care lasă loc de interpretare în privința tipului de contract și salariatului i se impune să se prezinte la locul de muncă stabilit, în scris și de comun acord, situația devine cel puțin complicată. În procesul intentat angajatorului, salariata pretinde existența unei simulații, dar nu reușește să dovedească existența ei juridică. În realitate, era doar o înțelegere paralelă și informală cu angajatorul și nimic mai mult. Citește articolul
Locul muncii este un element esențial al contractului individual de muncă, iar modificarea sa este posibilă fie prin acordul părților, fie unilateral, dar în anumite situații. Citește articolul
Nici telemunca, nici munca la domiciliu nu pot fi rezumate doar la ideea de „angajatul lucrează de acasă” - ambele, dar în special cea dintâi, înseamnă ceva mai mult de atât. Astfel că, în niciun caz, simpla specificație din contractul cu salariatul că locul muncii e la domiciliu nu este suficientă și nu întrunește cerințele Codului muncii ori ale Legii telemuncii. Citește articolul
Locul și felul muncii sunt elemente esențiale ale contractului de muncă - fără ele, contractul de muncă nu este corect întocmit, mai exact. Îndeosebi în privința locului muncii, angajatorii sunt uneori tentați să apeleze la formulări mai puțin precise și să spună că munca se desfășoară „la sediu” - iată însă de ce este incomplet: Citește articolul