Având în față un nou model-cadru al contractului de muncă, dar și prevederile Codului muncii, trebuie să stabilim, de la caz la caz, cum va arăta contractul de muncă încheiat cu un nou angajat. Modelul-cadru reprezintă doar un punct de plecare, dar forma concretă e dată de specificul raportului și de înțelegerea dintre părți, în limitele impuse de legislația muncii, desigur. Astfel, în contract avem o serie de elemente ce nu pot să lipsească și altele care apar doar de la caz la caz. Orice modificare a elementelor prevăzute la nivel contractual antrenează, ca regulă, necesitatea unui act adițional și, de cele mai multe ori, pe adiționale trebuie să apară semnătura ambelor părți. Citește articolul
Modificările aduse de Legea nr. 283/2022 Codului muncii în sfera elementelor esențiale ale contractelor individuale de muncă (CIM) ar presupune, în unele cazuri, necesitatea de a face unele acte adiționale la contractele în derulare la momentul când această lege a intrat în vigoare (22 octombrie). În principal, pentru că sunt vizate tocmai elementele esențiale ale CIM-urilor, dar și pentru că nu consider că e suficient să ne uităm doar la ce indică art. II din noua lege. Citește articolul
O perspectivă eronată asupra noii specificații ce trebuie făcută în contractele de muncă în privința muncii suplimentare ar putea face unii angajați să refuze să semneze contractul și pe unii angajatori să refuze să introducă prevederea obligatorie. Iată de ce: Citește articolul
Acum că avem oficial un Cod al muncii modificat (de sâmbătă, mai exact) și unele prevederi noi inclusiv pe partea de clauze obligatorii în contractele de muncă, trebuie să atragem atenția asupra faptului că până la apariția noului model-cadru de contract individual de muncă (CIM) angajatorii sunt obligați să țină seama de noile elemente introduse de Legea nr. 283/2022 la cuprinsul CIM-ului. Respectarea noilor prevederi din Codul muncii e obligatorie și nu e condiționată de apariția noului model de contract, pentru care ordinul de ministru poate veni chiar și peste două săptămâni sau mai mult. Citește articolul
Pe lângă durată, angajatorii vor trebui să precizeze în contractele de muncă și condițiile perioadei de probă, astfel încât noul angajat să știe de la bun început și să înțeleagă mai bine că există riscul terminării bruște a contractului în acea perioadă, dar că e și dreptul său să rupă la fel de brusc relația de muncă, să știe care sunt obiectivele pe care se presupune că ar trebui să le bifeze în acea perioadă și alte așteptări. Dincolo de menționarea condițiilor perioadei de probă, o lege care a intrat în vigoare din 22 octombrie, prevede și câteva drepturi și obligații noi ce privesc, cel puțin tangențial, perioada de probă. Citește articolul
Proiectul cu modificări la Codul muncii care-și așteaptă acum promulgarea vizează și clauzele obligatorii ale contractului individual de muncă. Iar modificările cu pricina vizează tocmai aspecte ce țin de salarizare, condițiile de muncă, timpul de muncă ș.a.m.d.. Ca atare, angajatorii trebuie să se pregătească de ajustări la actualele contracte, iar acordul angajaților va trebui și el luat în considerare. Citește articolul