Încheierea unui contract individual de muncă presupune, pe lângă acordul părților, atât asumarea unor obligații în schimbul obținerii unor drepturi, cât și posibilitatea inserării unor clauze specifice. Pe lângă cele enumerate în Codul Muncii, părțile pot negocia și alte clauze care nu contravin dispozițiilor legale imperative. De pildă, clauzele de stabilitate, de rezultat, de dispoziție sau de continuitate. Citește articolul
Clauza de stabilitate asigură atât continuitatea locului de muncă pentru angajat, cât și protecția intereselor angajatorului; dar trebuie să respecte legislația în vigoare, fără a limita drepturile angajatului de a demisiona, de exemplu. Citește articolul
Primele acordate angajaților nu pot avea caracter de surpriză și nici nu pot fi date pe criterii discriminatorii. Orice alte drepturi stabilite ca urmare a activității profesionale a salariatului, pe lângă salariu, ar trebui în mod normal să fie cuprinse în contractul individual de muncă. Desigur, dacă ele nu sunt prinse la nivel contractual, angajatorul păstrându-și astfel posibilitatea de a le acorda când dorește, se pune întrebarea: trebuie să le declar sau nu în Revisal? Citește articolul
Includerea în cadrul contractului individual de muncă a unei clauze prin care părțile stabilesc că vor încerca să soluționeze un conflict individual de muncă pe cale amiabile, este, în principiu, un lucru util, însă mai multe aspecte practice pot influența negativ această procedură a concilierii. Citește articolul
Șomerii care se află în căutarea unui loc de muncă se pot înscrie într-un sindicat și, dacă organizația respectivă are suficiente resurse umane și materiale, îi poate asista la negocierea și încheierea contractului individual de muncă. Asta sau consultarea pe cât posibil a unei persoane care cunoaște sau poate să înțeleagă mai bine termenii contractuali poate face o uriașă diferență. De pildă, când ți se spune că una muncești și alta scrie în contract. În afară de salariu, timpul de muncă și alte chestiuni pe care, să zicem, le putem repera mai ușor, alte elemente ale contractului pot fi mai greu de descifrat. Citește articolul
Având în față un nou model-cadru al contractului de muncă, dar și prevederile Codului muncii, trebuie să stabilim, de la caz la caz, cum va arăta contractul de muncă încheiat cu un nou angajat. Modelul-cadru reprezintă doar un punct de plecare, dar forma concretă e dată de specificul raportului și de înțelegerea dintre părți, în limitele impuse de legislația muncii, desigur. Astfel, în contract avem o serie de elemente ce nu pot să lipsească și altele care apar doar de la caz la caz. Orice modificare a elementelor prevăzute la nivel contractual antrenează, ca regulă, necesitatea unui act adițional și, de cele mai multe ori, pe adiționale trebuie să apară semnătura ambelor părți. Citește articolul
O perspectivă eronată asupra noii specificații ce trebuie făcută în contractele de muncă în privința muncii suplimentare ar putea face unii angajați să refuze să semneze contractul și pe unii angajatori să refuze să introducă prevederea obligatorie. Iată de ce: Citește articolul
Dacă ne uităm cu atenție la multe dintre modificările făcute clauzelor obligatorii din contractul individual de muncă, prin Legea 283, vom vedea că, de fapt, sunt contracte care conțin deja respectivele prevederi sau ar trebui să le conțină, ca rezultat al aplicării legii în ansamblu sau ca simplă expresie a punerii la nivel contractual a unor elemente de fapt. Iar confirmarea Inspecției Muncii că nu e nevoie de acte adiționale pentru a „zidi” aceste modificări în înțelegerile dintre angajați și angajatori ne ușurează deja munca. Totuși, câteva idei merită reținute: Citește articolul
Un „capitol” important al legii care a modificat, de curând, Codul muncii îl reprezintă modificările pe conținutul clauzelor ce trebuie să se regăsească în contractele de muncă. În urma discuțiilor pe care le-am avut cu specialiști, am sintetizat, mai jos, principalele aspecte de avut în vedere la fiecare dintre aceste modificări. Citește articolul
Noile elemente pe care recenta Lege 283 le introduce în Codul muncii ca fiind obligatorii în cuprinsul contractelor de muncă nu implică necesitatea de a încheia acum acte adiționale la toate contractele de muncă din țară, a confirmat Inspecția Muncii pentru avocatnet.ro. Atenție, însă, asta nu înseamnă că noile condiții aplicabile raportului de muncă nu li se aplică celor care aveau deja contracte încheiate la 22 octombrie 2022 - la cerere, angajatorii vor trebui să le furnizeze informații privind noile condiții inclusiv angajaților existenți. Pentru că, de la publicarea acestui articol prima oară (în 2 noiembrie), mai multe companii ne-au scris cu rugămintea să le trimitem răspunsul integral al Inspecției Muncii primit de redacția noastră, pentru că se confruntau cu controale unde inspectorii de muncă voiau să îi amendeze pentru lipsa noilor informații din CIM-urile în derulare, am decis să îl facem public, atașându-l acestui articol, în cazul în care mai sunt și alți angajatori care au nevoie de el. Citește articolul