Situația întâlnită în prezent, în care asistenții universitari ce au un contract individual de muncă (CIM) pe o perioadă determinată trec automat la CIM pe perioadă nedeterminată, fără concurs, se va schimba de joi, odată cu intrarea în vigoare a unei legi apărute azi în Monitorul Oficial. Astfel, asistenții universitari care vor dori să fie angajați permanenți ai unei universități vor trebui să susțină un concurs. Citește articolul
Angajații pot fi obligați la plata despăgubirilor aferente cursurilor de formare profesională dacă raportul lor de muncă a încetat prin acordul părților, atât timp cât salariatul și angajatorul au încheiat un act adițional referitor la formarea profesională în care se prevede că încetarea raportului de muncă prin acordul părților conduce la obligația plății de despăgubiri. Pe de altă parte, atât timp cât între părți nu s-a încheiat un astfel de act adițional ori actul adițional nu conține o astfel de prevedere, majoritatea instanțelor decid în favoarea salariaților, considerând că acordul de încetare nu poate fi interpretat ca inițiativă a salariatului de a înceta raportul de muncă și, implicit, nu sunt obligați la plata despăgubirilor. Citește articolul
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă, prevede Codul muncii. Dar dacă se întâmplă invers: la nivelul unității a fost negociat un contract colectiv de muncă ce prevede drepturi inferioare celor deja stabilite în urma negocierilor individuale, dintre angajator și unii angajați? De pildă, în contractele individuale sunt prevăzute mai multe zile de concediu de odihnă anual decât minimul prevăzut de lege, iar în contractul colectiv e prevăzut minimul din lege sau o zi, două în plus - drepturi inferioare, practic. Citește articolul
Codul Muncii, modificat în octombrie anul trecut, impune ca avantajele pe care angajatorul le oferă să fie menționate în mod expres în contractele individuale de muncă, asigurând astfel angajaților o transparență mai mare și o garanție mai solidă că vor primi acele tichete, bonusuri sau alte avantaje promise. Angajatorul are însă ceva „spațiu de manevră” în privința avantajelor oferite în mod neregulat. Cu alte cuvinte, în privința acelor avantaje pe care nu le oferă în mod constant, e suficient să prevadă ideea că „se pot oferi și alte avantaje”, fără să le numească pe fiecare. Citește articolul
O perspectivă eronată asupra noii specificații ce trebuie făcută în contractele de muncă în privința muncii suplimentare ar putea face unii angajați să refuze să semneze contractul și pe unii angajatori să refuze să introducă prevederea obligatorie. Iată de ce: Citește articolul
Specularea unei lacune legislative în privința perioadei de probă pentru a încheia contracte succesive cu același angajat, pe care-l țineau, astfel, într-o veșnică perioadă de probă, nu ar mai trebui să fie posibile în condițiile actuale ale Codului muncii, așa cum a fost recent modificat. Ce s-a întâmplat este apariția unei completări la cadrul ce reglementează perioadele de probă astfel încât reimpunerea unei perioade de probă de la al doilea contract încolo să nu mai fie posibilă. Citește articolul
Modificarea Codului muncii prin recenta Lege nr. 283/2022 vine cu un aspect important și pentru angajatorii care au sau care angajează oameni al căror loc de muncă nu este unul stabil. Astfel, pe lângă discuția privind natura locului de muncă și specificul sau posibilitatea unor deplasări, angajatorii mai trebuie să-și informeze angajații și să le treacă în contractele de muncă și dacă le suportă cheltuielile generate de deplasare. Pentru angajații mobili, pe lângă clauza specifică de mobilitate, care în continuare trebuie pusă dacă e cazul de o atare activitate, angajatorii nu ar trebui să înțeleagă din această modificare recentă că obligațiile lor se rezumă la suportarea acestor cheltuieli de deplasare. Citește articolul
Acum că avem oficial un Cod al muncii modificat (de sâmbătă, mai exact) și unele prevederi noi inclusiv pe partea de clauze obligatorii în contractele de muncă, trebuie să atragem atenția asupra faptului că până la apariția noului model-cadru de contract individual de muncă (CIM) angajatorii sunt obligați să țină seama de noile elemente introduse de Legea nr. 283/2022 la cuprinsul CIM-ului. Respectarea noilor prevederi din Codul muncii e obligatorie și nu e condiționată de apariția noului model de contract, pentru care ordinul de ministru poate veni chiar și peste două săptămâni sau mai mult. Citește articolul
Pentru o persoană care obține venituri atât dintr-un contract individual de muncă (CIM), cât și dintr-o activitate prestată ca persoană fizică autorizată (PFA), concediul și indemnizația pentru creșterea copilului se poate acorda în urma suspendării a cel puțin uneia dintre activități, se arată într-un răspuns al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) transmis la solicitarea redacției noastre. Citește articolul
Modelul contractului de muncă este stabilit la nivel normativ printr-un ordin de ministru. Plecând de la modelul-cadru, cu toate elementele obligatorii care trebuie să se regăsească în toate contractele de muncă, cei care le întocmesc trebuie să acorde atenție fiecărei prevederi în parte pentru a pune la punct un contract în mod corect și cu respectarea întocmai a Codului muncii, dar și care să redea în mod corect intențiile părților, rezultatul negocierii lor ș.a.m.d.. Citește articolul