În ziua de azi, cam orice angajat care are acces la internet poate să se folosească de un calculator de salarii pentru a vedea cât ar trebui să fie netul său raportat la brutul din contract sau, invers, care e salariul său brut raportat la netul virat în cont. Ca atare, când brutul și netul nu par să se coreleze, apar întrebări. Astfel, poate fi vorba de o situație de muncă subdeclarată, de compunerea netului promis cu adaosuri care nu sunt precizate în contract, deși ar trebui, sau, de ce nu, de o comunicare deficitară la începutul relației de muncă. Citește articolul
Cu siguranță nu mulți dintre cei activi în câmpul muncii cunosc ce înseamnă informare prealabilă încheierii unui contract de muncă ori conținutul acesteia; sau care sunt toate informațiile pe care ar trebui să le primească înainte de a semna un angajament cu angajatorul. Citește articolul
Culegerea unor informații, dintre care unele irelevante pentru angajator și intruzive în privința drepturilor lucrătorilor, sub forma unor declarații pe propria răspundere, date la angajare, este criticabilă chiar și acolo unde angajatorul este mânat de bună-credință. Citește articolul
Părțile au reușit să cadă la învoială, au decis asupra formei finale a contractului colectiv de muncă (CCM) și acesta a fost înregistrat așa cum prevede legea. Ce urmează, se întreabă un angajator? „Îl aduc la cunoștință angajaților, semnează că l-au citit, fac acte adiționale? Dar în privința noilor angajați?” Citește articolul
Momentul semnării contractului de muncă nu ar trebui să fie și cel în care angajatul află că, de fapt, va munci în mai multe locuri sau departe de localitatea unde credea că o să muncească, faptul că e nevoie de munca sa doar o perioadă de timp, că va trebui să muncească, din când în când, peste program sau că salariul său e mai mic pe hârtie decât cel discutat la interviu. De multe ori, prea puține aspecte esențiale sunt discutate în momentul zero al angajării, iar faptul că salariatul nu întreabă de cutare sau cutare lucru nu înseamnă că angajatorul e scutit de obligația de a vorbi, din oficiu, despre aceste lucruri. Citește articolul
Elementele nou-introduse în Codul muncii, care privesc noile condiții de muncă, nu trebuie adăugate la contractele individuale de muncă (CIM) aflate în derulare. Însă, după cum prevede Legea 283/2022, care le-a introdus în Codul muncii, dacă un angajat cere angajatorului să i se prezinte informațiile suplimentare, cel din urmă are obligația să îi răspundă. În caz contrar, salariatul are la dispoziție atât posibilitatea de a sesiza Inspecția Muncii, cât și să ceară despăgubiri în instanță, dacă poate dovedi că i-au fost aduse prejudicii. Citește articolul
Modificarea Codului muncii prin recenta Lege nr. 283/2022 vine cu un aspect important și pentru angajatorii care au sau care angajează oameni al căror loc de muncă nu este unul stabil. Astfel, pe lângă discuția privind natura locului de muncă și specificul sau posibilitatea unor deplasări, angajatorii mai trebuie să-și informeze angajații și să le treacă în contractele de muncă și dacă le suportă cheltuielile generate de deplasare. Pentru angajații mobili, pe lângă clauza specifică de mobilitate, care în continuare trebuie pusă dacă e cazul de o atare activitate, angajatorii nu ar trebui să înțeleagă din această modificare recentă că obligațiile lor se rezumă la suportarea acestor cheltuieli de deplasare. Citește articolul
Informarea prealabilă a angajatului cu privire la clauzele esențiale pe care urmează să le înscrie în contractul individual de muncă (CIM) trebuie privită de-acum cu mai multă atenție de angajatori, pe fondul modificărilor aduse Codului muncii. Asta pentru că informarea prealabilă trebuie să cuprindă și elemente care înainte se regăseau în contract, iar consecințele privind lipsa aceste informări sunt mai dure. Acest document de informare, semnat de salariat, va fi util și în condițiile în care respectivul angajat pretinde că nu i-au fost aduse la cunoștință aspecte considerate esențiale de Codul muncii. Citește articolul