ACCES PREMIUM

Încheiem CCM-uri ca să reluăm prevederi legale? Drepturile minime oferite de lege angajaților nu fac obiectul negocierii

Negocierea colectivă este obligatorie de la zece angajați în sus, dar nu și încheierea efectivă a unui contract colectiv de muncă (CCM). Nu există un model oficial pentru acesta, o structură obligatoriu de respectat, iar conținutul său este decis integral de părți, plecând de la ce permite legea și respectând limitele ei. Ideea de a relua în CCM prevederi ce sunt deja stabilite în lege, care oricum nu sunt supuse negocierii, pune sub semnul întrebării utilitatea sa și chiar scopul încheierii sale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

S-a încheiat și înregistrat CCM-ul la nivel de unitate. Ce trebuie să facă mai departe angajatorul?

Părțile au reușit să cadă la învoială, au decis asupra formei finale a contractului colectiv de muncă (CCM) și acesta a fost înregistrat așa cum prevede legea. Ce urmează, se întreabă un angajator? „Îl aduc la cunoștință angajaților, semnează că l-au citit, fac acte adiționale? Dar în privința noilor angajați?” Citește articolul

ACCES PREMIUM

Înregistrarea CCM-urilor: Inspectorii ITM nu au voie să respingă contractele din cauza conținutului

Clauzele contractelor colective de muncă (CCM) ce sunt contrare legilor în vigoare sunt nule de drept, stabilește legea, dar asupra nulității nu se poate pronunța decât instanța. Ca atare, practica unor inspectori de a se pronunța pe conținutul contractelor aduse spre înregistrare și de a respinge ceea ce aceștia consideră ca fiind un conținut lacunar sau chiar contrar legii este abuzivă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prin CCM au fost stabilite drepturi inferioare celor pe care unii dintre angajații din unitate le aveau în CIM-uri. Ce drepturi li se aplică într-o atare situație acelor angajați?

Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă, prevede Codul muncii. Dar dacă se întâmplă invers: la nivelul unității a fost negociat un contract colectiv de muncă ce prevede drepturi inferioare celor deja stabilite în urma negocierilor individuale, dintre angajator și unii angajați? De pildă, în contractele individuale sunt prevăzute mai multe zile de concediu de odihnă anual decât minimul prevăzut de lege, iar în contractul colectiv e prevăzut minimul din lege sau o zi, două în plus - drepturi inferioare, practic. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Conținutul contractului colectiv de muncă: aspecte importante pentru părțile care ajung la un consens privind încheierea acestuia

Îi putem spune atât rezultatul negocierii colective, cât și legea părților sau izvor intern specific de dreptul muncii - toate cele trei variante sunt corecte, având în vedere importanța acestui act juridic încheiat între angajator și salariații săi. Acum că mai mulți angajatori sunt obligați să înceapă discuțiile pentru a încerca încheierea unui astfel de contract, e cazul să ne aducem aminte de importanța acestuia, dar și să punctăm câte ceva despre conținutul acestuia. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Contractele colective de muncă vor putea cuprinde, de acum, cinci elemente noi și utile

Noua lege a dialogului social stabilește mai clar ce trebuie să cuprindă un contract colectiv de muncă, acesta fiind, alături de regulamentul intern, un izvor intern specific de dreptul muncii, adică un instrument cu ajutorul căruia activitatea unității se poate desfășura în condiții optime și cu respectarea principiilor fundamentale care stau la baza relației de muncă, buna-credință și consensualitatea.  Citește articolul