avocatnet.ro 
„(1) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul, cu privire la clauzele esențiale pe care intenționează să le înscrie în contract sau să le modifice.
(2) Obligația de informare a persoanei selectate în vederea angajării sau a salariatului se consideră îndeplinită de către angajator la momentul semnării contractului individual de muncă sau a actului adițional, după caz”, este prevăzut la articolul 17 din Codul muncii, după care, în următorul alineat, sunt listate toate elementele care trebuie trecute în cuprinsul CIM.
Totuși, din lista prevăzută la alin. (3) al articolului 17 (listă care a fost completată cu o serie nouă de elemente de Legea 283/2022), din care amintim locul de muncă, funcția, salariul și alte beneficii sau timpul de lucru, trei elemente se vor regăsi doar în informarea prealabilă pe care o va primi salariatul înainte de semnarea CIM-ului.
Astfel, spre deosebire de cuprinsul contractului de muncă, în informarea prealabilă se vor regăsi obligatoriu trei elemente în plus. Chiar dacă ele pot să figureze în contract (nimeni nu va sancționa angajatorul pentru că face ceva peste minimul necesar), aceste trei chestiuni trebuie prezentate angajatului, respectiv trebuie să facă obligatoriu obiectul informării prealabile a acestuia:
- indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului;
- procedurile privind utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate și semnăturii electronice calificate;
- dreptul și condițiile privind formarea profesională oferită de angajator.
Noul model de contract de muncă va cuprinde toate elementele, chiar și cele care nu sunt obligatorii
„(8) Inspecția Muncii pune la dispoziția angajaților și a angajatorilor modelul-cadru al contractului individual de muncă, stabilit prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale, prin publicarea pe site-ul instituției.
(9) Toate informațiile menționate la art. 17 alin. (3) vor fi cuprinse în modelul-cadru al contractului individual de muncă prevăzut la alin. (8)”, sunt aspectele introduse de Legea 283, care a intrat în vigoare din 22 octombrie, dată de la care a modificat și Codul muncii.
Desigur, la fel ca modelul actual, și viitorul model va reprezenta doar un punct de pornire pentru angajatori în personalizarea contractelor și dacă nu vor vrea să precizeze nimic în contract privind formarea profesională, de pildă, nu o vor face. Dar informarea prealabilă trebuie să cuprindă și aspecte legate de aceasta.
Și dacă informarea e incompletă?
Angajatul va putea sesiza oricând ITM-ul (până de curând avea la dispoziție doar 30 de zile să o facă), dar va putea să ceară inclusiv despăgubiri pentru lipsa unei informări complete - „În situația în care angajatorul nu îşi îndeplinește obligația de informare prevăzută la art. 17, art. 18, art. 105 (elementele contractului cu timp parțial - n.red.) şi art. 242 (cuprinsul minim al regulamentului intern - n.red.), persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze instanța de judecată competentă și să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neîndeplinirii de către angajator a obligației de informare”.
Informare incompletă poate să însemne că angajatorul nu i-a prezentat unul sau niciunul dintre cele trei elemente de mai sus, cele care nu trebuie să se regăsească obligatoriu în contractele de muncă, pentru că pentru celelalte vorbim de cuprinderea lor în contract și de prezumția că, semnând contractul, angajatul nu doar că a văzut despre ce e vorba, ci a și semnat că e de acord.
Un tipizat bun pentru toți angajații nu poate „funcționa”
Modificările pe care Legea nr. 283/2022 le-a adus legislației muncii ne indică orientarea înspre a acorda mai multă importanță formării profesionale, o obligație adesea uitată de angajatori. Totodată, ne uităm și la celelalte chestiuni noi care au intrat în acea listă de la art. 17 și care trebuie să se regăsească în contracte - beneficiile extrasalariale, de pildă, condițiile de efectuare și de compensare sau de plată a orelor suplimentare, precum și, dacă este cazul, modalitățile de organizare a muncii în schimburi ș.a.
Ca atare, un document care ar prezenta toate elementele ce fac obiectul informării prealabile nu poate fi identic pentru toată lumea, în special din perspectiva formării profesionale și a beneficiilor extrasalariale, care pot să difere semnificativ de la un angajat la altul.
Cât despre motivul pentru care această informare trebuie să fie un document în sine, separat de contractul de muncă, acesta e dat de nevoia angajatorului de a-și asigura dovada că angajatul a fost informat cu privire la respectivele aspecte, în caz de control al ITM sau chiar în cazul unui litigiu de muncă, unde sarcina probei îi revine acestuia, iar nu angajatului care pretinde că nu a fost informat - și care, eventual, mai cere și despăgubiri.
Eva_56