Aspecte minime de avut în vedere în cazul unui program de lucru de 12 ore

Programul de lucru este reglementat de Codul Muncii și reprezintă timpul de desfășurare a activității profesionale, adică ”orice perioadă în care salariatul prestează munca (...) conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil și/sau ale legislației în vigoare”. Programul de lucru, ca model de organizare a muncii, trebuie să includă zilele și orele de muncă săptămânale, precum și orele de începere și respectiv încheiere a activității profesionale.

Legislația muncii impune o serie de limite clare în privința programului de muncă. O repartizare normală, uniformă a timpului de muncă presupune, de regulă, opt ore de muncă/zi, cinci zile pe săptămână, cu două zile de repaus. Durata maximă de muncă este de 40 de ore pe săptămână și doar în cazuri excepționale, când munca suplimentară (compensată) este indispensabilă, ca urmare a unei urgențe, poate fi prelungită până la maxim 48 de ore pe săptămână.

În funcție de specificul muncii prestate, durata zilnică de muncă poate fi mai mare sau mai mică de opt ore. De exemplu, pentru locurile de muncă ce implică lucrul în decursul a 12 ore consecutive, durata de repaus imediat trebuie să fie de 24 de ore consecutive. Și în acest caz se va respecta numărul maxim de ore săptămânal prevăzut de lege. Cu alte cuvinte, între două zile consecutive a câte 12 ore de muncă trebuie să existe repausul de 24 de ore. 

Mai mult, angajații au dreptul la pauză de masă care poate fi de 15-30 de minute, sau chiar o oră, dacă lucrează mai mult de șase ore pe zi. Conform cadrului legislativ în vigoare, pauza de masă nu este inclusă în programul zilnic de muncă, cu excepția cazurilor în care regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă (CCM) indică altfel. Totodată, dacă angajații vor sta peste program pentru a recupera timpul petrecut în pauza de masă, aceasta nu se va considera muncă suplimentară și nu va fi compensată ca atare. 

Totuși, dacă angajatorul nu este de acord cu includerea pauzei de masă în programul de lucru, acest fapt ar putea să fie problematic pentru persoanele care lucrează 12 ore pe zi. Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că pentru o zi de muncă de 12 ore, angajatul are dreptul la cel puțin o pauză de masă și alte pauze. 

Neincluderea în CCM sau în regulamentul intern a pauzei de masă ca parte a timpului de muncă pentru persoanele care lucrează 12 ore pe zi poate fi problematică cel puțin din două motive: ar implica automat depășirea timpului legal de muncă, afectând deopotrivă 1) durata repausului săptămânal și 2) timpul petrecut la locul de muncă, fapte ce contravin prevederilor codului muncii și care, în anumite circumstanțe, pot fi sancționate contravențional. Astfel, se recomandă negocierea acestor aspecte încă de la încheierea contractului individual de muncă, pentru a evita atât neînțelegerile ce pot apărea pe parcurs, cât și eventualele litigii.