UPDATE: Zece lucruri pe care trebuie să le știi când te angajezi prima dată

1. Ce înseamnă să fii angajat full-time (normă întreagă) și ce înseamnă part-time (normă parțială) din perspectiva drepturilor tale ca salariat? 

Diferența dintre cele două ține de timpul de lucru: în timp ce normă întreagă ar presupune să lucrezi opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, norma parțială înseamnă mai puțin de atât. Dar drepturile salariaților part-time trebuie să fie aceleași cu ale celor full-time. „Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână”, prevede Codul muncii, iar, mai departe, prevede că „Salariatul cu fracțiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil”. Cu alte cuvinte: ambii au dreptul la zile libere, concedii medicale ș.a.m.d. (12 lucruri pe care trebuie să le știi dacă muncești part-time).

Din perspectiva taxării part-time, vorbim de suprataxarea unor contracte cu normă parțială, dar asta nu îl afectează pe angajat la salariul său net, ci pe angajatorul său. Mai exact, pentru unele dintre contractele part-time contribuțiile sociale obligatorii se raportează la salariul minim. Asta înseamnă că dacă salariul brut pe care îl primește angajatul part-time, conform contractului, este mai mic de 3.300 lei pe lună (3.700 de lei, de la 1 iulie 2024), contribuțiile de pensii și sănătate vor fi raportate la salariul minim, iar nu la valoarea salariului din contract - asta înseamnă că angajatorul plătește contribuții la valoarea salariului minim). Avem însă și unele excepții de la suprataxare:

• o dată, pentru angajații part-time cu mai multe contracte de muncă în derulare și care însumează pe acestea cel puțin salariul minim pe economie; ca să o pună în aplicare, s-a decis ca angajatorii să ceară lucrătorilor part-time cu multiple contracte să le aducă lunar câte o declarație pe propria răspundere;
• salariații sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare, salariații sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani, salariații sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi sau salariații au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii.

De asemenea, foarte important, există și o facilitatea fiscală aplicabilă la salariul minim - 200 de lei (300 de lei, de la 1 iulie) din salariul minim nu se supune taxelor salariale, ci doar restul salariului.

2. Care e diferența dintre un contract pe perioadă determinată și unul pe perioadă nedeterminată?

Regula o constituie, fără dar și poate, contractele pe perioadă nedeterminată, adică acolo unde finalul raportului de muncă nu este unul cert, stabilit dinainte. Dar în practică se încheie adesea contracte pe câteva luni, pe un an sau doi. Contractul pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni pentru că nu permite legea - iată aici 12 particularități ale contractelor de muncă pe perioadă determinată.

3. Poți avea mai multe contracte de muncă în același timp?

Da, atâta timp cât programul de lucru nu se suprapune. 

4. Trebuie să primești o copie a contractului de muncă?

Nu o copie, ci un exemplar. În Codul muncii scrie că angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

5. Ce înseamnă perioada de probă?

Este perioada de timp în care angajatorul poate verifica aptitudinile salariatului. Nu există perioadă de probă dacă nu există un contract de muncă în derulare în acea perioadă. Chiar dacă are o lună, două, 15 zile sau 90, perioada de probă se face în baza unui contract de muncă - ce fie continuă, fie încetează la momentul când se termină respectiva perioadă.

Dacă nu ai contract de muncă în acea perioadă se cheamă că muncești la negru, adică fără acte, iar drepturile tale ca salariat nu există, din moment ce nu ești încadrat ca atare. Cel mai mare dezavantaj și pe care îl vei resimți imediat e acela că s-ar putea să nu primești salariul conform celor convenite verbal. Mai multe despre perioada de probă poți citi aici. 

Util: Concediul de odihnă în perioada de probă: Pot fi solicitate libere în acest interval?

6. Ai dreptul să fii plătit cel puțin cu salariul minim - dar ce înseamnă asta?

Valoarea salariului minim e stabilită la nivelul unui act normativ și, în cazul României, s-a tot schimbat de la an la an, în sensul că valoarea a tot crescut, puțin câte puțin (până la 1 iulie 2024 salariul minim e de 3.300 de lei, iar de la 1 iulie este 3.700 de lei - dar aceasta e valoarea sa brută, adică fără să i se aplice impozitele și taxele pe care trebuie să le dai statului). Valoarea acestui salariu minim se raportează la un program de muncă normal / full-time.

În afara acestui salariu minim care e general aplicabil, adică se aplică aproape în toate sectoarele de activitate, avem în 2024 și două salarii minime speciale:

• sectorul construcții (în mod exclusiv codurilor CAEN listate în Codul fiscal la art. 60 pct.5) - 4.582 lei;
• sectorul agricol și industria alimentară (în mod exclusiv codurilor CAEN listate în Codul fiscal la art. 60 pct. 7) - 3.436 lei.

Firește, în afara salariului, prin contract se poate decide acordarea și altor beneficii - extrasalariale. Cuantumul acestora nu se include însă în valoarea aceasta minimă a salariului, cerută de lege. O să ne referim însă doar la tichetele de masă, cel mai folosit tip de beneficiu pentru salariați: acordarea tichetelor trebuie individualizată în contract separat de salariul de bază; dacă angajatul e remunerat la nivelul salariului minim pe economie, tichetele nu pot să facă parte din minimul net, ci trebuie să fie peste valoarea salariului minim.

7. Ce taxe și impozite plătești, de principiu, la salariul din contract?

Spunem „de principiu” pentru că plecăm de la ideea că nu faci parte dintr-o categorie care beneficiază de vreo scutire de impozit (cum e scutirea de impozit din domeniul IT, de pildă, sau în construcții sau agricultură). Pentru salarii se plătește impozitul pe venit de 10%, contribuția la pensii de 25% (asigurări sociale) și contribuția la sănătate de 10% (asigurări sociale de sănătate) - găsești aici un calculator pentru salariul minim. 

Totodată, așa cum punctam mai sus, există o scutire de taxe pentru 200 de lei (300 de lei de la 1 iulie 2024) la salariul minim - doar cei care sunt plătiți fix cu salariul minim beneficiază însă de această facilitate fiscală, ce permite, de fapt, încasarea unui net un pic mai mare.

8. Zilele libere și concediile - care sunt drepturile minime de care trebuie să beneficiezi?

Codul muncii este actul normativ ce stabilește zilele libere ale salariaților din țara noastră - vorbim de liberele legale, zile plătite, în care angajații nu ar trebui să se ducă la muncă. Sunt însă domenii/industrii unde activitatea nu poate fi pusă complet pe pauză, așa că cei care sunt nevoiți să lucreze în aceste zile libere prevăzute de lege. Dacă salariații lucrează în zile de sărbătoare legală, angajatorii sunt obligați să le acorde acestora compensații. Adică, pentru lucrul în zilele libere, salariații au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă nu se poate acorda liber, salariații au dreptul la un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază. 

În ceea ce privește concediul de odihnă, angajatorul are obligaţia de a acorda concediu în fiecare an. Codul muncii prevede că fiecare salariat poate primi minimum 20 de zile lucrătoare de concediu de odihnă pe an. Desigur, se pot negocia și mai multe, dar nu mai puține de atât, iar asta indiferent dacă vorbim de contracte full-time sau nu. Concediul de odihnă înseamnă zile libere plătite!

Merită să citești: La cât timp după angajare îşi poate lua un salariat zile libere

9. Munca suplimentară cum se recompensează?

În primul rând, munca suplimentară se face în anumite limite trasate de lege: o dată, nu poate să fie excesivă, întrucât ar însemna că norma de muncă normală este, în realiate, mai mare decât cea din contract, deci se muncește pe jumătate „la negru”, iar din altă perspectivă, devine o problemă faptul că angajatul nu mai are parte de repausul la care are dreptul conform legii. Codul muncii stabilește că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv ore suplimentare, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele 40 de ore de muncă, angajatul poate presta suplimentar doar 8 ore în decursul unei săptămâni sau, mai exact, 96 de minute în fiecare zi. 

Recompensarea muncii suplimentare printr-un spor la salariu este excepția de la regulă însă - angajaților ar trebui să li se dea timp liber plătit corespunzător orelor respective, lucrate peste program - 15‌ ‌lucruri‌ ‌esențiale‌ ‌pe‌ ‌care‌ ‌trebuie‌ ‌să‌ ‌le‌ ‌cunoști‌ despre munca suplimentară.

Bine de știut: Refuzul de a efectua muncă suplimentară nu constituie abatere disciplinară, iar salariatul nu poate fi dat afară

10. Unde te uiți ca să vezi care sunt drepturile tale ca salariat?

Ca salariat, ți se aplică în primul rând Codul muncii. Dacă ești telesalariat, adică ai un contract de telemuncă sau cu clauză de telemuncă, atunci te uiți mai întâi în Legea nr. 81/2018, dar care oricum se completează cu Codul muncii. 

Apoi, te interesează conținutul contractului tău de muncă, unde sunt prevăzute drepturile și obligațiile părților, precum și regulamentul intern din firma în care te angajezi, care ar trebui să-ți fie adus la cunoștință cât mai curând. De asemenea, întreabă dacă există un contract colectiv de muncă aplicabil.