1. Salariatul cu fracțiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil.
2. Încă din momentul negocierii și încheierii contractelor de muncă cu timp parțial, lucrătorul selectat în vederea angajării va fi informat cu privire la:
- numărul de ore pe care urmează să le presteze;
- modul de repartizare al acestora al orelor de muncă;
- condițiile în care se poate modifica programul;
- interdicția de a presta ore suplimentare.
3. Aceste elemente, pe lângă cele obligatorii în cazul contractelor de muncă cu normă întreagă, vor fi introduse în cuprinsul contractului de muncă part-time. În lipsa acestor elemente, contractul de muncă part-time va fi considerat ca fiind încheiat pentru normă întreagă, respectiv 8 ore/zi, 40 de ore/săptămână.
4. Salariații part-time se bucură de drepturile salariaților cu normă întreagă, drepturi ce decurg din actele normative incidente sau din contractele colective de muncă aplicabile, iar drepturile salariale vor fi acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.
Astfel, un salariat part-time nu va putea primi un salariu inferior celui pe care îl primește un salariat cu normă întreagă, raportat la numărul de ore prestate efectiv, beneficiind în mod similar și de celelalte drepturi pe care restul salariaților comparabili le au.
5. Prin salariat comparabil se înțelege salariatul cu normă întreagă din aceeași unitate, care are același tip de contract individual de muncă, prestează aceeași activitate sau una similară cu cea a salariatului angajat cu contract individual de muncă cu timp parțial, avându-se în vedere și alte considerente, cum ar fi vechimea în muncă și calificarea/aptitudinile profesionale.
Atunci când nu există un salariat comparabil în aceeași unitate, se au în vedere dispozițiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale în domeniu.
6. Contractele de muncă part-time pot fi încheiate atât pe durată nedeterminată, cât și pe durată determinată, dacă sunt îndeplinite condițiile impuse pentru acest tip de contract, forma scrisă fiind obligatorie pentru toate contractele individuale de muncă. De asemenea, este obligatorie transmiterea în Revisal a tuturor elementelor specifice contractelor de muncă part-time și/sau a celor încheiate pe durată determinată.
7. În cazul salariaților angajați în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, precum și în cazul cumulului de funcții, tichetele de masă pot fi acordate numai de către angajatorii unde salariații în cauză își au funcția de bază. Dacă nu se poate stabili funcția de bază, beneficiarul tichetelor de masă alege, în scris, angajatorul care îi va acorda tichetele, având obligația de a transmite, în termen de maximum 10 zile lucrătoare, și către ceilalți angajatori opțiunea.
8. În privința contribuțiilor și a impozitării veniturilor de natură salarială obținute, pentru salariații part-time a fost eliminată condiția achitării acestora la nivelul salariului minim garantat în plată, urmând a fi taxate și impozitate la nivelul salariului stabilit prin contractul individual de muncă cu timp parțial.
9. Nu există un număr minim de ore pentru care poate fi încheiat un contract de muncă cu timp parțial, acesta putând fi stabilit, de comun acord, atât prin raportare la ore/zi, ore/săptămână sau ore/lună, însă acest aspect trebuie precizat în mod expres în momentul încheierii în formă scrisă a contractului, făcând totodată și obiectul informării prealabile și/sau al negocierii.
10. Executarea contractului de muncă part-time presupune atât respectarea numărului de ore zilnic, săptămânal sau lunar stabilit, cât și a programului de lucru sau a modului de repartizare a timpului de muncă.
11. Evidențierea timpului de muncă presupune o atenție deosebită în cazul acestor contracte, fiind interzisă prestarea orelor suplimentare, iar depășirea orelor zilnice, săptămânale sau lunare poate fi interpretată ca fiind muncă nedeclarată.
Conform dispozițiilor Codului muncii, primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial reprezintă muncă nedeclarată.
Avem astfel trei variante de contracte de muncă cu timp parțial, în funcție de modul în care este stabilit timpul de muncă:
- Repartizarea în ore/zi, ceea ce presupune prestarea muncii în fiecare zi, conform numărului de ore și a programului stabilit.
- Repartizarea în ore/săptămână, repartizarea putând fi atât în fiecare zi, cât și grupat, în zilele stabilite de părți.
- Repartizarea în ore/lună, programul fiind stabilit astfel încât să fie respectate dispozițiile legale cu privire la timpul de muncă și cel de odihnă, inclusiv repausul săptămânal obligatoriu.
12. Primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariați în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, se sancționează cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei.
Comentarii articol (4)