În raportul anual publicat de Avocatul Poporului se arată că, în ciuda diferitelor progrese administrative, mulți români resimt o nemulțumire puternică legată de calitatea și coerența comunicării instituțiilor și autorităților publice, ceea ce influențează în mod direct gradul de încredere pe care oamenii îl mai au în acestea. Raportul menționează explicit că o parte însemnată a plângerilor și sesizărilor primite de Avocatul Poporului are în centru probleme generate de lipsa de transparență și de comunicare deficitară din partea autorităților statului. Această „reticență” a unor autorități de a se implica sau de a dialoga cu cetățenii creează impresia că drepturile și solicitările oamenilor nu sunt tratate cu seriozitate ori celeritate, ceea ce, firește nu face decât să alimenteze neîncrederea. Deschiderea către dialog și „destuparea” canalelor înfundate de comunicare cu oamenii nu costă nimic - nimic în afară de voință de la centru, desigur. Citește articolul
Suntem departe de versurile Plugușorului, asta e cert: nici iarna grea, nici omătul mare și nici semnele bune ale anului nu se văd. 2025 vine cu provocări și incertitudini mari, la toate nivelurile. Nu știm dacă în mijlocul dificultății se află întotdeauna oportunitatea, dar ne construim optimismul pe lucrurile pe care știm să le facem bine. Citește articolul
ITM Buzău a descoperit 190 de muncitori fără contracte de muncă pe șantierul Autostrăzii A7, lucrând pentru o firmă înființată în 2024. Sancțiunea? O amendă de 200.000 de lei – aceeași, indiferent dacă e vorba de 10 sau 190 de angajați „la negru”, căci legea nu prea face diferența între un mic „șmecher” cu 10 angajați și o firmă care încalcă flagrant legea cu 190. Protecția muncii într-un sector cu riscuri semnificative? Accidente de muncă? Detalii neimportante, aparent. Într-o notă și mai amuzantă, Ministerul Muncii declară situația „fără precedent”, de parcă n-ar fi mai văzut cazuri similare sau chiar mai grave în ultimii ani. Ce să facem, când statul e surprins, noi doar oftăm. Citește articolul
Din puținul pe care îl ai, să dai și celor mai amărâți ca tine, să faci un bine... Desigur, acest gând de bine nu se poate aplica și în privința bugetului de stat, pentru că dacă dai din ce nu ai sau dacă tai de unde n-ar trebui ori vitregești pe cine n-ar trebui (vezi Educația), cheltuiala nu se va întoarce venit înzecit. La construcția bugetului de stat am văzut însă, anul acesta, că se clădește mai puțin „pe matematică” și mai mult pe „whisful thinking” (deziderate). Alteori, bugetul de stat devine pușculiță pentru diverse favoruri. Premierul, din calitatea de deputat, alături de alți doi deputați colegi, cere adoptarea de urgență în Parlament a unei alocări bugetare anuale, începând din 2024, de două milioane de euro, pentru Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova, sub pretextul împlinirii a 30 de ani de la reactivarea acesteia, ca parte din Biserica Ortodoxă Română, și pentru grija față de credincioșii români ortodocși de peste Prut. Citește articolul
La Ministerul Familiei vedem în dezbatere două proiecte de hotărâri pentru două programe intitulate „Concursul național de proiecte pentru familii” și „Cardul Familiilor Numeroase”. Propunerile sunt vagi și nu oferă detalii despre implementare sau finanțare, reflectând o abordare amatoristică asupra modului de redactare a unor acte normative ce, în final, vor presupune un micuț efort bugetar. Într-una, ministerul vrea să acorde reduceri în diverse domenii familiilor cu mulți copii, dar nu-și dă seama că din schemă lipsește un actor esențial. În cealaltă, se admite faptul că nu există specialiști în politici sociale angajați de stat, așa că e necesară acordarea de fonduri unor ONG-uri sau unități de cult care ar putea să știe mai bine ce e de făcut pentru familiile din România. Citește articolul