Bună dimineața, 2025. Bună dimineața, provocări și incertitudini

Am încheiat 2024 mai alert și mai obositor decât am fi crezut. Cu un Executiv aproape nou (mai degrabă vechi), care ne promite prin programul de guvernare că nu va crește cota unică de impozitare, cu un premier care ne-a păcălit că nu va crește taxe de niciun fel, dar care ne-a devoalat la final de an, în pripă, un prim-plan din filmul tăierilor și creșterilor ce vor avea loc într-un context marcat de deficit major, anul 2025 începe cu teamă pentru profesioniștii din România; pe lângă „micile” dezamăgiri legate de dividende și eliminarea unor scutiri, înghețarea unor salarii și pensii ori revenirea la taxe pe care le credeam demult apuse (vezi taxa pe stâlp), există multe voci care vorbesc că ceea va să vină e mult mai mult de atât. Ne întrebăm, firește, ce „trenulețe” vor mai pleca de la Palatul Victoria spre Monitorul Oficial în 2025? 

Să vorbim, însă, de lucrurile pe care le cunoaștem și pe care vrem să le stăpânim.

Dincolo de incertitudini și speculații, 2025 înseamnă cristalizarea unei transformări digitale majore începute anul trecut în peisajul fiscal din România, precum și o extindere semnificativă a obligațiilor de raportare. Să ne oprim, câteva secunde, la triada digitalizării fiscale din țara noastră ca să punctăm, din start, bornele esențiale ale anului care tocmai a început:

• Din ianuarie 2025, toate facturile emise către persoane fizice vor trebui încărcate în sistemul RO e-Factura, cu sancțiuni aplicabile din vară.
• Cu o perioadă de grație de șase luni, declarația SAF-T devine obligatorie de anul acesta și pentru contribuabilii mici și nerezidenții înregistrați în scopuri de TVA în țara noastră. Asta înseamnă o atenție deosebită pentru corectitudinea și caracterul complet al datelor raportate, înseamnă actualizarea sistemelor contabile, pregătirea personalului și inventarierea patrimoniului - altfel, sancțiunile sunt severe. 
• Regimul sancționatoriu aferent e-TVA se va aplica din iulie, timp în care sistemul deconturilor precompletate ar mai avea timp să se rafineze, iar Fiscul să înțeleagă cum să le folosească în avantajul său și nu în detrimentul contribuabililor. 

Cu o recomandare fermă a specialiștilor de a aborda această triadă în mod conjugat, ne mutăm atenția de la lucrurile certe la cele mai puțin certe: într-un plan fiscal prezentat de Finanțe toamna trecută, 2025 apare ca începutul unei perioade de câțiva ani de reformă fiscală majoră, o reformă a administrării impozitelor și taxelor, axată pe digitalizarea relației dintre contribuabili și Fisc. Guvernul, în colaborare cu Banca Mondială, pregătește o reformă fiscală semnificativă, vizate fiind impozitul pe profit, impozitul pe venit, TVA-ul, accize și impozitele locale, primele discuții trebuind să aibă loc până la 31 martie 2025, dar implementarea acestora s-ar face treptat, începând din acest an. Reforma are ca scop crearea unui sistem fiscal echitabil și competitiv, sprijinind micile afaceri și stimulând investițiile, în conformitate cu Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a asigura accesul la fondurile europene. Măsurile includ revizuirea cotelor de impozitare, actualizarea deducerilor fiscale și dezvoltarea unui sistem informatic pentru impozitarea proprietăților pe baza valorii de piață. 

Din perspectiva de angajatori, știm sigur că anul acesta, în primul trimestru, dacă ne luăm după indiciile lăsate de Inspecția Muncii, vom vedea, măcar etapizat, operaționalizarea noului REGES. Apoi, deși credeam că 2025 va debuta cu un semn de întrebare pentru antreprenorii care se bazează major pe forța de muncă din țările terțe Uniunii, contingentul de lucrători nou-admiși nefiind încă în dezbatere, acesta a apărut pe 30 decembrie - în pofida temerilor exprimate în spațiul public, contingentul rămâne tot la nivelul de 100.000 și în acest an, la fel ca anul precedent. 

Ne așteptăm ca anul acesta să vină cu o atenție deosebită acordată de inspectori negocierilor colective - ceea ce înseamnă că toți angajatorii cu minimum zece angajați din România sunt vizați. Pe radarul inspectorilor se află anul acesta, în mod special, întreprinderile cu 10 - 49 de angajați.

2025 este și anul în care companiile mari și mijlocii trebuie să înceapă auditarea nivelurilor salariale, în contextul aplicării, din anul următor, a directivei privind transparența salarială. Conex, merită menționat că inspectorii de muncă și-au pus în calendar anul acesta verificarea respectării normelor privind egalitatea de șanse și de tratament la locul de muncă. Iar dacă trendul concedierilor colective se menține ridicat și se extinde din acest an și la alte sectoare mari de activitate, sub zodia digitalizării masive și a dificultăților economice, nu e exclus ca autoritățile să-și mute atenția și în zona cerințelor legale în materia acestor concedieri.  

Norme europene cu impact

Să nu uităm nici că peste 5.000 de companii din România trebuie să întocmească raporturi de durabilitate începând din acest an. În contextul în care durabilitatea a devenit un principiu esențial în planificarea dezvoltării economice și sociale, Directiva (UE) privind raportarea corporativă în materie de sustenabilitate (CSRD) impune ca 50.000 de companii din UE să întocmească rapoarte de durabilitate, cu scopul de a asigura o implementare uniformă. Rapoartele vor aborda subiecte privind mediul, aspecte sociale și guvernanță, companiilor cerându-li-se să arate care e impactul lor asupra mediului, să ofere informații despre egalitatea de șanse și etica în afaceri. Aceste rapoarte vor fi parte integrantă din situațiile financiare și vor necesita o verificare de către auditori independenți.

Un reper important în business în acest an este și CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism), mecanism implementat de Uniunea Europeană (UE) pentru a reduce riscul „relocării emisiilor de dioxid de carbon” și pentru a menține competitivitatea producătorilor din UE. CBAM înseamnă costuri pentru importurile de bunuri cu emisii semnificative (de exemplu, oțel, ciment, aluminiu) începând cu 2026. Înainte de asta însă, ca să importe atare bunuri, operatorii economici trebuie să obțină statutul de „declarant autorizat CBAM”, statut ce se obține într-un proces de complex și de durată, prin Ministerul Finanțelor. Începând cu trimestrul al treilea din 2024, importatorii sunt obligați să raporteze emisiile reale de carbon, nu doar valori implicite. Aceasta implică obținerea de informații detaliate de la furnizori, ceea ce poate fi provocator, iar penalitățile pentru neraportare sau raportare greșită pot ajunge până la 50 de euro pentru fiecare tonă de CO2 neraportată.

2025 mai înseamnă și intrarea în vigoare a Regulamentului european „DORA” privind reziliența operațională digitală, ceea ce înseamnă că instituțiile de credit, firmele de investiții, agențiile de rating de credit și intermediarii de asigurări, printre altele, vor trebui să respecte noi obligații de securitate cibernetică. 

***

Despre 2025 ar mai fi multe de zis, dar timpul și cadrul acestei prime zile din an nu ne permit mai mult de-atât. Într-un context măcinat de provocări și incertitudini ce apasă pe butoanele nepotrivite, avocatnet.ro va rămâne aici cu aceeași promisiune: deși nu putem opri valurile, vă putem ajuta să navigați. 

La mulți ani!