Respectul pentru intimitatea angajaților este esențial, însă în 2024 încă discutăm despre cum unii lucrători se confruntă cu situații de genul controlului vestiarelor în lipsă. Conform legislației, angajatorii trebuie să asigure condiții adecvate și securizate pentru bunurile personale ale angajaților, iar intervențiile asupra acestora fără consimțământ pot fi considerate încălcări ale vieții private. Citește articolul
Codul penal ar putea fi modificat, după cum apare într-o propunere legislativă înregistrată recent în Parlament, astfel încât ocrotirea vieții private să fie extinsă, prin stabilirea de sancțiuni cu închisoarea și pentru înregistrarea fără drept a unor imagini în toalete publice, vestiare, cabine de probe sau alte locuri similare. Citește articolul
Deși prin contractul de muncă salariatul se obligă să presteze anumite activități, în beneficiul și sub autoritatea unui angajator, într-un interval de timp determinat și conform unui program pe care ambele părți îl stabilesc chiar în cadrul acestui contract, predictibilitatea și linia clară care separă viața privată de cea profesională nu sunt mereu elemente comune ale raporturilor de muncă, deși ar trebui. Nu știm dacă lipsa informării conduce la situații în care relația de muncă este privită ca fiind una de pură și completă subordonare sau este vorba exclusiv de vulnerabilitatea lucrătorilor, care sunt nevoiți să accepte orice condiții de muncă, dar cert e că sunt aspecte pe care atât angajatorii, cât și lucrătorii le ignoră constant în piața muncii din România. Citește articolul
În Parlament a fost depusă recent o propunere legislativă prin care se dorește completarea Legii securității naționale cu prevederi clar privind protecția datelor personale, colectarea acestora exclusiv în scopuri de securitate națională, ștergerea datelor irelevante și controlul parlamentar asupra procesării datelor. Potrivit inițiatorilor propunerii, neactualizarea legislației române privind securitatea națională în conformitate cu GDPR poate duce la impedimente în activitatea de informații, sancțiuni din partea Uniunii Europene, dar și noi condamnări la CEDO, afectând imaginea României. Citește articolul
Pornografia din răzbunare („revenge porn”, în engleză), un tip de pornografie care presupune divulgarea de materiale pornografice pentru a provoca suferință psihică unei persoane, va fi incriminată ca o faptă penală independentă, potrivit unei legi publicate astăzi în Monitorul Oficial. Citește articolul
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat, în 2021, mai multe hotărâri importante cu privire la activitatea pe rețelele sociale în timpul programului de muncă, restricțiile impuse populației în timpul stării de urgență sau schimbarea de sex. Aceste hotărâri prezintă o importanță deosebită întrucât instanțele naționale din cadrul Uniunii Europene trebuie să soluționeze cauzele asemănătoare cu care ar putea fi sesizate în conformitate cu ceea ce a decis CEDO. Citește articolul
În 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pronunțat numeroase decizii obligatorii pentru instanțele din toată țara. Este vorba despre decizii pronunțate de completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și civilă și de recursuri în interesul legii ce vizează, printre altele, executările silite, conturile de socializare, concursul de infracțiuni sau publicarea anunțurilor fictive pe internet. Citește articolul
Difuzarea sau răspândirea unui material pornografic de către o persoană, fără a avea dreptul sau acordul celeilalte persoane care se regăseşte în imagini, chiar dacă înregistrarea a fost realizată cu consimţământul celor implicaţi, poate fi pedepsită de Codul penal ca faptă de violare a vieţii private, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a tranşat, în iunie, o practică neunitară a instanţelor de judecată din ţara noastră. Citește articolul
Mesajele electronice private ale unei persoane pot fi folosite într-un proces de divorț, deoarece prezentarea lor nu are loc în public și astfel are un efect redus asupra vieții private, potrivit unei decizii de marți a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Citește articolul
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România pentru încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, după ce autoritățile nu au investigat corespunzător anumite fapte de violență domestică, printre care amenințări, posibile violențe fizice și posibile încălcări ale secretului corespondenței unei femei, din partea fostului soț al acesteia. Statul este obligat să îi plătescă persoanei ce a suferit încălcările Convenției zece mii de euro. Citește articolul