Dacă o persoană e vizată, într-o procedură fiscală, de percheziţii făcute la sediile/ reşedinţele altor persoane, prima persoană nu poate să conteste încălcarea dreptului la viaţa sa privată şi la domiciliu. Astfel a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), într-o cauză recentă (Gohe contra Franţei). Citește articolul
Respectarea dreptului la viață privată la locul de muncă nu-i împiedică pe angajatori, în teorie, să monitorizeze salariații la locul de muncă. E o clarificare adusă recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), într-un caz de o importanță deosebită pentru raporturile de muncă. Dar asta înseamnă că angajatorul trebuie să se joace după niște reguli foarte stricte, analizate de CEDO pe scurt. Citește articolul
Monitorizarea conversațiilor online ale salariaților la locul de muncă nu este o chestiune interzisă pentru angajator. Numai că judecătorii români care analizează astfel de cazuri trebuie să se asigure că există un echilibru just între dreptul la viață privată al salariatului și interesul angajatorului. Altfel, suntem în prezența unei încălcări a dreptului la viață privată, potrivit unei decizii date azi de Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în cazul privind un inginer român concediat în urma unor conversații online purtate la muncă. Citește articolul
Dreptul la viață privată este recunoscut atât la nivel constituțional, cât și prin Codul civil. Dacă o persoană consideră că a fost prejudiciată de publicarea unor fotografii de tip paparazzi, înfățișând-o în viața sa privată, poate cere despăgubiri de la publicația la care lucrează reporterii. Nu are importanță că vorbim de o persoană publică, pentru că nici legea nu distinge și, în fond, vorbim de viața sa privată. Într-un caz intens mediatizat, o instanță din România a recunoscut încălcarea și a subliniat că libertatea de exprimare nu poate să aducă atingere dreptului la viață privată, însă nici despăgubirea cerută nu poate fi exagerată. Citește articolul