Nu de puține ori, angajații descoperă că sunt supuși unor măsuri excesive de monitorizare de către angajatori - măsuri despre care nici nu au fost informați. Alteori, li se cere să semneze pentru acordul la prelucrarea unor date personale prin atare sisteme sub „amenințarea” că li se încheie raportul de muncă în caz contrar sau că vor fi dezavantajați în orice alt mod. Salariații trebuie să știe că au dreptul să sesizeze autoritățile pentru orice fel de abuzuri. Citește articolul
Legislația relevantă privind protecția datelor (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR) și cea privind respectarea dreptului la viață privată (articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) stabilesc o serie de elemente constrângătoare pentru angajatorii care vor să își monitorizeze angajații la locul de muncă (cel mai des, acest lucru se întâmplă prin supraveghere video sau prin monitorizarea adreselor de mail de servici). Totuși, dincolo de limbajul abstract al legii, este important de văzut și anumite exemple concrete cu privire la forme permise de monitorizare a angajaților. De exemplu, un angajator ar putea să verifice mail-ul unui salariat dacă a existat o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală. La fel, s-ar putea să fie monitorizate conversațiile angajaților dacă acestea însele ar putea implica o prelucrare neautorizată a datelor personale ale altor persoane. Citește articolul
Sunt multe moduri prin care un angajator poate să monitorizeze un angajat, trecând peste ceea ce subscrie interesului său și intrând pe tărâmul chestiunilor personale, intime ale angajatului. Tehnologia permite numeroase moduri de a supraveghea un angajat și activitatea sa, multe dintre ele extrem de invazive. Citește articolul
Anul acesta, instanța supremă, cea constituțională, precum și cele europene au oferit jurisprudenței câteva decizii foarte importante în diverse domenii ale societății și statului. Spre exemplu, cea în privind tipul de servicii pe care le oferă Uber sau ce obligații au statele față de cuplurile homosexuale. S-au lămurit unele cazuri de concediere, declanșarea răspunderii penale ca funcționar public pentru mai multe categorii de angajați, aspecte legate de taxa pe valoare adăugată (TVA), dar și probleme cu care se confruntă unii (foști) concubini. Poate cea mai importantă decizie într-un caz român a venit însă din partea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în cazul Bărbulescu, pe subiectul monitorizării salariatului la locul de muncă. Citește articolul
Respectarea dreptului la viață privată la locul de muncă nu-i împiedică pe angajatori, în teorie, să monitorizeze salariații la locul de muncă. E o clarificare adusă recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), într-un caz de o importanță deosebită pentru raporturile de muncă. Dar asta înseamnă că angajatorul trebuie să se joace după niște reguli foarte stricte, analizate de CEDO pe scurt. Citește articolul
Monitorizarea conversațiilor online ale salariaților la locul de muncă nu este o chestiune interzisă pentru angajator. Numai că judecătorii români care analizează astfel de cazuri trebuie să se asigure că există un echilibru just între dreptul la viață privată al salariatului și interesul angajatorului. Altfel, suntem în prezența unei încălcări a dreptului la viață privată, potrivit unei decizii date azi de Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în cazul privind un inginer român concediat în urma unor conversații online purtate la muncă. Citește articolul
Problema monitorizării salariaţilor în timpul orelor de muncă a fost readusă recent în atenţia publicului în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Din acest motiv, astăzi vă informăm atât cu privire la reglementările privind prelucrarea datelor personale ale salariaţilor, cât şi cu privire la cât de permisive sunt ele şi ce limitări trebuie să respecte angajatorii. Citește articolul