Anul acesta, o realitate complexă a captat atenția specialiștilor în SSM (sănătatea și securitatea la locul de muncă): supravegherea digitală în spațiul de muncă. Odată cu avansul tehnologic și accelerarea digitalizării, în special în contextul pandemiei, angajatorii au recurs din ce în ce mai mult la instrumente sofisticate pentru a monitoriza activitatea angajaților. Acest fapt nu numai că modifică dinamica și structura locului de muncă, dar aduce și provocări noi în ceea ce privește SSM. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și legislația din domeniul protecției datelor îi obligă pe angajatori să se asigure că orice monitorizare a salariaților și a comunicațiilor acestora se face cu respectarea unor garanții (de exemplu, informare sau proporționalitate între măsura invazivă de monitorizare și drepturile salariatului de a le fi respectată confidențialitatea datelor personale). Practica unei Autorități de supraveghere europene, din domeniu, pare să demonstreze că ideea de comunicații și date personale include destul de multe activități, în acest context, inclusiv istoricul căutărilor de pe browser-ul de internet folosit la serviciu. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede condițiile în care pot fi prelucrate datele personale, de către firme. Ca regulă, prelucrarea este permisă doar în anumite contexte. Un astfel de context este interesul legitim al companiei care prelucrează. Însă, pentru a fi aplicabil acest temei, este necesar ca interesul companiei să îl depășească pe cel al persoanei vizate de prelucrare de a nu îi fi utilizate datele personale. Un domeniu în care ar putea fi vorba de o aplicare extinsă al interesului legitim este cel al relațiilor de muncă. Citește articolul
Există spații în care supravegherea video la locul de muncă nu ar trebui să se facă, tot așa cum supravegherea continuă a unui angajat ar trebui să iasă din discuție. Potrivit unui act normativ de azi în vigoare, sunt câteva condiții pe care angajatorii trebuie să le aibă în minte la supravegherea angajaților. Dincolo de aceste condiții, dar pornind de la ele, sunt chestiuni care nu ar trebui să se întâmple în practică. Citește articolul
În martie 2016, după o analiză a reglementărilor aplicabile, concluzionam că angajatorii își pot monitoriza angajații în condițiile obținerii în prealabil a consimțământul expres și neechivoc al acestora, urmărind un scop legitim și dispunând, în acest sens, măsuri proporționale de supraveghere. Citește articolul
Respectarea dreptului la viață privată la locul de muncă nu-i împiedică pe angajatori, în teorie, să monitorizeze salariații la locul de muncă. E o clarificare adusă recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), într-un caz de o importanță deosebită pentru raporturile de muncă. Dar asta înseamnă că angajatorul trebuie să se joace după niște reguli foarte stricte, analizate de CEDO pe scurt. Citește articolul
Problema monitorizării salariaţilor în timpul orelor de muncă a fost readusă recent în atenţia publicului în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Din acest motiv, astăzi vă informăm atât cu privire la reglementările privind prelucrarea datelor personale ale salariaţilor, cât şi cu privire la cât de permisive sunt ele şi ce limitări trebuie să respecte angajatorii. Citește articolul
Legalitatea urmăririi salariaților de către angajatori este una dintre temele importante dezbătute recent în mod public, astfel încât, cu ocazia "Zilei Europene a Protecției Datelor", Casa de Avocatură Ionescu și Sava a oferit câteva clarificări necesare pentru a înţelege mai bine problematica. Subiectul a ajuns în prim-plan după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat o hotărâre în care s-a constatat neîncălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie. Citește articolul
Angajatorii au dreptul să monitorizeze conversaţiile online ale salariaţilor din timpul orelor de lucru, în anumite condiţii, a decis marţi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) într-un caz ce vizează România. Concret, judecătorii au considerat că această activitate nu reprezintă o încălcare a dreptului la viaţă privată şi corespondenţă atunci când este vorba de o procedură disciplinară. Citește articolul