avocatnet.ro 
În Cauza Bărbulescu împotriva României, în care s-a pronunţat CEDO recent, s-a constatat că discuțiile salariatului din timpul orelor de muncă pot fi monitorizate de angajatori, neîncălcându-se dreptul la respectarea vieții private și a corespondeței, atunci când se face în cadrul unei proceduri disciplinare, pentru a demonstra încalcarea de către angajat a regulamentului de ordine interioară.
Această hotărâre nu stabilește cu titlu general legalitatea supravegherii în mod nelimitat, pe durata timpului de muncă, a angajaților, cum greșit a reținut în unele cazuri presa română, ci doar raportat la circumstanțele cauzei incidente.
Astfel, angajatorii n-au un drept nelimitat de a-și supraveghea angajații, dar, în anumite situații, acest lucru este acceptabil, Curtea constatând că nu este nerezonabil pentru un angajator să dorească să verifice dacă angajații își îndeplinesc sarcinile profesionale în timpul orelor de lucru.
"Ca urmare a acestei hotărâri, nu trebuie sub nicio formă să se creeze falsa percepție, în rândul angajatorilor, în sensul legalității supravegherii preventive sau continue a angajaților. În ceea ce privește dispozitivele personale ale angajaților, lucrurile sunt clare, acestea nu pot fi monitorizate", a declarat Beatrice Stoica, avocat la Casa de Avocatură Ionescu și Sava.
Pe de altă parte, din punct de vedere legal, angajatorul are dreptul de a supraveghea modul în care sunt folosite echipamentele sale și de a monitoriza activitatea desfășurată prin intermediul acestora. Însă salariații trebuie informați cu privire la instalarea unui astfel de soft și angajatorul trebuie să precizeze drepturile și obligațiile în ceea ce privește utilizarea calculatorului la locul de muncă printr-o anexă la contractul de angajare sau prin regulamentul intern, opinează specialistul de la Ionescu și Sava.
În principiu, în fața instanțelor în care s-au invocat astfel de probleme, s-a distins între situația în care angajații n-au fost informați cu privire la posibilitatea de monitorizare -- în acest caz considerându-se că supravegherea constituie o ingerință inacceptabilă în viața privată a persoanei -- și situația în care angajații au fost în cunoștință de cauză cu privire la posibilitatea supravegherii persoanei sau a monitorizării corespondenței.
"Ca urmare, considerăm că, în principial, problema supravegherii angajaților referitoare la utilizarea internetului trebuie să facă obiectul unei dispoziții speciale din regulamentul intern sau, după caz, din contractul de muncă. În caz contrar, orice monitorizare ar putea fi considerată, în împrejurari concrete, drept o încălcare flagrantă a legii", a precizat Beatrice Stoica.
Cazul în care s-a pronunțat CEDO privește un cetățean român angajat la o companie privată ca inginer, care la cererea angajatorului său a creat un cont de Yahoo Messenger pentru a răspunde întrebărilor clienților. După ce angajatorul l-a anunțat că mesajele sale de pe Yahoo Messenger au fost monitorizate timp de câteva zile și că înregistrările arată că acesta a folosit internetul în scopuri personale, contrar reglementarilor interne, comunicând cu fratele său și logodnica sa, reclamantul a răspuns în scris că a folosit aplicaţia de discuţii doar în scopuri profesionale, negând afirmațiile angajatorului.
Reclamantul s-a plâns în fața instanțelor naționale că decizia angajatorului său de a-i desface contractul de muncă a fost nelegală, prin acest fapt încălcându-se dreptul său la respectarea vieții private și a corespondenței.
"Ziua Europeană a Protecției Datelor" se celebrează în fiecare an, pe data de 28 ianuarie, de către toate statele membre ale Consiliului Europei, printre care se numără şi România.
venturianov