Angajatorii sunt îndreptăţiţi să monitorizeze conversaţiile salariaţilor?

În cazul de la CEDO este vorba, mai exact, de monitorizarea unui cont de Yahoo Messenger al firmei -- folosit de salariat şi în scopuri personale -- pentru descoperirea unei abateri disciplinare. Dovezile găsite au fost folosite, practic, pentru a-l da afară pe salariat.

Concedierea a venit ca o consecinţă a abaterii disciplinare descoperite, deoarece angajatorul român respectiv interzicea, prin intermediul regulamentului de ordine interioară, folosirea calculatoarelor firmei în scopuri personale.

Aşa cum reiese din hotărârea CEDO, judecătorii au găsit că nu este nerezonabil ca un angajator să vrea să verifice dacă salariaţii săi îşi execută sarcinile profesionale în timpul orelor de lucru. Aceştia au conchis că instanţele româneşti au păstrat un just echilibru între dreptul salariatului la viaţă privată şi corespondenţă şi interesele angajatorului său.

Instanţele româneşti au subliniat că monitorizarea discuţiilor salariatului, în baza autorităţii disciplinare a angajatorului, era singura modalitate prin care se putea dovedi existenţa abaterii, din moment ce salariatul a negat acuzaţia adusă.

Argumente PRO:

1. Având în vedere că salariatul a negat faptul că a avut discuţii personale de pe contul profesional, instanţele au apreciat corect că monitorizarea conversaţiilor era singura modalitate concretă de a descoperi o astfel de abatere disciplinară. În plus, această monitorizare s-a limitat doar la arhivele aplicaţiei de comunicare respective, n-a fost extinsă asupra altor informaţii şi documente de pe calculatorul de la birou al salariatului.

2. Salariatul a fost informat în prealabil că folosirea resurselor firmei în scopuri personale este interzisă, astfel că acesta ştia că încalcă regulamentul de ordine interioară. De asemenea, aşa cum au mai apreciat instanţele autohtone, dreptul angajatorului de a monitoriza felul în care salariaţii folosesc calculatoarele firmei se încadrează în limitele dreptului de a verifica îndeplinirea sarcinilor profesionale la locul de muncă.

Argumente CONTRA:

1. Decizia de concediere trebuia să fie considerată nulă, din moment ce accesarea conversaţiilor respective a încălcat dreptul la viaţă privată şi corespondenţă, aşa cum salariatul a susţinut în faţa judecătorilor români. Conform Convenţiei europene a drepturilor omului, orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi a corespondenţei sale.

2. Salariatul a mai susţinut şi că instanţele judecătoreşti nu i-au permis să aducă martori în favoarea sa, pentru a demonstra că angajatorul n-a suferit niciun fel de daune din cauza conversaţiilor personale purtate de pe contul profesional de Yahoo Messenger. În condiţiile în care în urma unei abateri disciplinare nu sunt aduse niciun fel de pagube pentru angajator, măsura de concediere a fost exagerată.

Voi credeţi că angajatorii sunt sau nu îndreptăţiţi să monitorizeze conversaţiile salariaţilor? Argumentaţi-vă opiniile (pe cât posibil)!