ACCES PREMIUM
Monitorizarea GPS a angajaților, fie și prin dispozitivele instalate pe mașinile de serviciu, poate genera riscuri semnificative pentru firme din perspectiva Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR). Angajatorii care doresc să implementeze astfel de sisteme trebuie să se asigure că respectă prevederile GDPR și că iau toate măsurile necesare pentru a proteja datele personale ale angajaților lor. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-un context public dominat de discuțiile despre măsuri nefaste în zona fiscalității, Guvernul a adoptat săptămâna trecută și ordonanța care stabilește regulile instalării sistemelor de supraveghere audio-video în unitățile de învățământ. Vestea bună e că nu în forma propusă inițial, pe care nici Autoritatea de Supraveghere în sfera prelucrărilor de date personale (ANSPDCP) nu o susținea, ci într-una ușor îmbunătățită: acum, instalarea sistemelor de supraveghere se poate face cu aprobarea unei majorități simple, compuse din părinți, din reprezentanții elevilor majori, dar și, foarte important, ai cadrelor didactice. În cazuri excepționale de risc crescut de violență, sistemele pot fi instalate fără acord prealabil, doar cu informare. Supravegherea este limitată la un an, cu posibilitate excepțională de prelungire, iar înregistrările sunt păstrate maximum 30 de zile, fiind folosite doar pentru investigarea cazurilor de violență. Accesul la înregistrări este strict reglementat, iar utilizarea acestora în evaluarea cadrelor didactice sau a elevilor este interzisă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Informarea prealabilă a salariaților atunci când la locul de muncă urmează să se folosească sisteme de monitorizare este cerută expres de lege - în lipsa ei, firma poate fi sancționată pentru nerespectarea legislației pentru protecția datelor personale. Totuși, informarea nu e o solicitare a acordului, iar firma trebuie să poată să dovedească apoi, la nevoie, că a făcut-o.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dreptul la viață privată a salariatului nu este suspendat odată ce el intră pe ușa biroului. Înainte de Regulamentul general privind protecția datelor adoptat la nivelul Uniunii Europene (GDPR), exista protecția oferită de dreptul la viață privată și cazuri câștigate de salariați monitorizați abuziv la locul de muncă. Acum avem și acest regulament, precum și scurtă reglementare națională, exemple din țară și de peste hotare apropo de ce este permis și ce nu în materia monitorizării salariaților la locul de muncă. Situația aici nu e nici albă, nici neagră, e cât se poate de nuanțată pentru că monitorizarea nu este interzisă în mod absolut, ci permisă în anumite condiții.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legislația relevantă privind protecția datelor (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR) și cea privind respectarea dreptului la viață privată (articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) stabilesc o serie de elemente constrângătoare pentru angajatorii care vor să își monitorizeze angajații la locul de muncă (cel mai des, acest lucru se întâmplă prin supraveghere video sau prin monitorizarea adreselor de mail de servici). Totuși, dincolo de limbajul abstract al legii, este important de văzut și anumite exemple concrete cu privire la forme permise de monitorizare a angajaților. De exemplu, un angajator ar putea să verifice mail-ul unui salariat dacă a existat o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală. La fel, s-ar putea să fie monitorizate conversațiile angajaților dacă acestea însele ar putea implica o prelucrare neautorizată a datelor personale ale altor persoane.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Sunt multe moduri prin care un angajator poate să monitorizeze un angajat, trecând peste ceea ce subscrie interesului său și intrând pe tărâmul chestiunilor personale, intime ale angajatului. Tehnologia permite numeroase moduri de a supraveghea un angajat și activitatea sa, multe dintre ele extrem de invazive.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Asigurarea securității unor spații, a unor sisteme sau informații, urmărirea unor bunuri ale companiei, satisfacerea unor cerințe contractuale -- sunt doar câteva dintre interesele legitime ale unui angajator pentru a folosi sisteme de monitorizare la locul de muncă. Justificarea acestui interes este una dintre condițiile imperioase pentru ca monitorizarea să se facă în mod legal, potrivit unei reglementări recente.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dacă monitorizarea salariaților la locul de muncă depășește cadrul legal acceptabil, salariații vizați pot să facă plângeri la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), exact ca orice altă persoană ale cărei date sunt prelucrate în mod ilegal de către o firmă sau o entitate publică. Sesizarea Autorității se poate face chiar și electronic, nu costă nimic și trebuie însoțită de dovezi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Există spații în care supravegherea video la locul de muncă nu ar trebui să se facă, tot așa cum supravegherea continuă a unui angajat ar trebui să iasă din discuție. Potrivit unui act normativ de azi în vigoare, sunt câteva condiții pe care angajatorii trebuie să le aibă în minte la supravegherea angajaților. Dincolo de aceste condiții, dar pornind de la ele, sunt chestiuni care nu ar trebui să se întâmple în practică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Informarea angajaților cu privire la măsurile de supraveghere video la locul de muncă sau cu privire la monitorizarea conversațiilor este una dintre condițiile fără de care monitorizarea nu se poate face în mod legal, potrivit unui act normativ aplicabil de mâine. Ce ar trebui să le spună angajatorii salariaților înainte să pună în funcțiune sisteme de monitorizare? Care sunt drepturile salariaților în acel context, ce se supraveghează, cât se păstrează informațiile și nu numai.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristian Stanescu 
Simona Voiculescu 
Alexandros Bakos 
