În timp ce operatorii de date privați pot invoca, în anumite condiții stricte, interesul legitim, autoritățile publice nu pot face asta. Când vorbim de utilizarea sistemelor de monitorizare prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, de pildă, autoritățile și instituțiile nu pot recurge la interesul legitim pentru a justifica măsura în fața angajaților. Citește articolul
Poliția Română clarifică: polițiștii naționali pot folosi "BodyCams" (dispozitive de înregistrare audio-video), dar polițiștii locali nu au acest drept. Unele primării au achiziționat totuși astfel de dispozitive, deși ANSPDCP a aplicat deja amenzi pentru utilizarea lor. Totuși, un proiect legislativ ar putea schimba situația în viitor, permițând și polițiștilor locali să folosească astfel de dispozitive. Citește articolul
Utilizarea sistemelor de supraveghere audio-video la locul de muncă poate fi considerată de multe o prelucrare excesivă și nenecesară de date personale, întrucât companiile nu pot justifica de ce a fost necesară recurgerea la acestea pentru a atinge un scop sau altul. Dacă scopul e unul și utilizarea îl excede, atunci avem, din nou, o problemă. În materie de evaluări profesionale, utilizarea datelor din sistemele de supraveghere audio-video pare mai degrabă o măsură excesivă decât una ușor de justificat. Citește articolul
Într-un context public dominat de discuțiile despre măsuri nefaste în zona fiscalității, Guvernul a adoptat săptămâna trecută și ordonanța care stabilește regulile instalării sistemelor de supraveghere audio-video în unitățile de învățământ. Vestea bună e că nu în forma propusă inițial, pe care nici Autoritatea de Supraveghere în sfera prelucrărilor de date personale (ANSPDCP) nu o susținea, ci într-una ușor îmbunătățită: acum, instalarea sistemelor de supraveghere se poate face cu aprobarea unei majorități simple, compuse din părinți, din reprezentanții elevilor majori, dar și, foarte important, ai cadrelor didactice. În cazuri excepționale de risc crescut de violență, sistemele pot fi instalate fără acord prealabil, doar cu informare. Supravegherea este limitată la un an, cu posibilitate excepțională de prelungire, iar înregistrările sunt păstrate maximum 30 de zile, fiind folosite doar pentru investigarea cazurilor de violență. Accesul la înregistrări este strict reglementat, iar utilizarea acestora în evaluarea cadrelor didactice sau a elevilor este interzisă. Citește articolul
Cele două legi ale învățământului, aplicabile de doar câteva luni, respectiv din toamna trecută, au primit, potrivit unei ordonanțe apărute în weekend, mai multe modificări importante. Printre altele, se stabilește ca elevii să beneficieze de un nou tip de bursă, cea de reziliență, și ca activitatea din școli să poată fi monitorizată cu ajutorul unor mijloace audio-video. Citește articolul
Ministerul Educației a propus, prin ordonanță de urgență, modificare Legii învățământului preuniversitar, pentru a da posibilitatea oricărei unități școlare să pună în funcțiune, dacă consideră necesar, un sistem de supraveghere audio-video care să funcționeze, în primul rând, în sălile de curs. Fără a motiva urgența și prin listarea unor rațiuni fie incorecte, fie insuficiente pentru a susține măsura, fie de-a dreptul bizare, cei care au scris proiectul au înlăturat ideea de consimțământ pentru punerea în funcțiune a acestor sisteme. Iată, în cele ce urmează, o scurtă analiză a motivelor pentru care măsura impusă prin proiectul de ordonanță este criticabilă: Citește articolul