Conform cu Legea nr. 190/2018, folosirea unor sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicaţii electronice şi/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă nu se poate face oricum. O condiție este ca salariații să fie informați dinainte, într-un mod din care să și înțeleagă cum funcționează lucrurile. Doar că, nu de puține ori, angajaților nu li se spune nimic. Despre celelalte condiții, de asemenea, nu se poate spune întotdeauna că sunt îndeplinite - de pildă, consultarea dinainte a reprezentanților salariaților.
Nu doar prin sisteme de monitorizare audio/video se simt angajații supravegheați în mod excesiv - sisteme plasate, să zicem, în zone unde nici n-ar trebui să se regăsească, precum vestiarele sau birourile angajaților, locurile de fumat sau de luat masa ș.a.m.d.. Angajații ajung să descopere că le este urmărită activitatea de pe laptopuri, că sunt permanent localizați pe hartă când folosesc anumite dispozitive sau mașinile de firmă, deși acest lucru nu e necesar sau nu întotdeauna și nu în orice împrejurare. Salariații descoperă, alteori, că le sunt urmărite corespondențele, apelurile telefonice sau discuțiile cu colegii.
Legea 190 nu impune consimțământul pentru folosirea acestor sisteme printre cele cinci condiții descrise - explicația stă în faptul că, în general, solicitarea consimțământului de către angajator angajatului când vine vorba de prelucrările de date nu este de dorit pentru că pozițiile de pe care discută cele două părți nu sunt egale și, prin urmare, se poate considera că acel consimțământ nu este valid.
Fie că e salariată, fie că are o altă calitate în raport cu o firmă care-i prelucrează datele, orice persoană fizică se poate adresa Autorității Naționale e Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu o plângere dacă consideră că nu îi sunt respectate drepturile în baza legislației pentru prelucrarea datelor personale.
Plângerea la ANSPDCP se poate face aici, pe site-ul Autorității. - este un formular electronic pus la dispoziția celor interesați, dar plângerile se pot face și în scris și depune la sediul ANSPDCP sau trimite prin poștă. Cei care fac plângerea trebuie să explice cât se poate de clar problemele semnalate și să anexeze dovezi.
Când se pune problema unei chestiuni de dreptul muncii?
Desigur, în esență vorbim de nerespectarea de către angajator a unor reguli ce țin de prelucrarea datelor personale. Însă în anumite situații s-ar pune și problema nerespectării unor drepturi pe care salariatul le are fix în considerarea acestei calități, drepturi prevăzute de Codul muncii, de regulamentul intern sau contractele colective de muncă, precum și de orice altă prevedere legislativă ce i se aplică raportului său de muncă.
De exemplu, dacă salariatului îi este condiționat vreun drept sau chiar interzis pentru că nu și-a dat consimțământul la folosirea unui sistem de monitorizare sau a vreunui alt mecanism ce presupune prelucrarea unor date personale. Recent, în forumul avocatnet.ro, cineva prezenta situația expusă la locul de muncă atunci când angajatorul le-a cerut angajaților să folosească un sistem prin care erau pontați prin amprentare - cei care nu foloseau sistemul pentru că nu voiau să-și pună zi de zi amprenta pe dispozitiv erau amenințați de angajator cu faptul că vor fi considerați ca absenți de la birou, chiar dacă aceștia se prezentau la muncă.
Concedierea mascată a unui salariat care a refuzat să fie monitorizat sau să folosească un sistem ce presupune prelucrarea datelor personale este, fără îndoială, un abuz din partea angajatorilor și care poate fi adus în atenția inspectorilor de muncă.
Cum sesizează angajatul sau fostul angajat inspectoratul teritorial de muncă? Ca să depui o sesizare, trebuie să accesezi secțiunea "Petiție" de pe site-ul Inspecției Muncii și să selectezi "Formular electronic pentru petiție", după care să completezi câmpurile documentului. Mai multe despre sesizările la Inspecția Muncii regăsiți în acest material.
Comentarii articol (2)