În cauza supusă analizei Curţii, faţă de reclamanţi au fost iniţiate proceduri fiscale (inclusiv o procedură penală, faţă de unul din reclamanţi), în baza unor documente descoperite în cadrul unor percheziţii efectuate la sediul unui consultant fiscal.
Reclamanţii şi-au bazat plângerea înaintată CEDO, printre altele, pe încălcarea dreptului la viaţă privată (articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). În concret, reclamanţii au argumentat că imposibilitatea de a contesta legalitatea percheziţiilor şi ridicărilor obiectelor găsite în cadrul percheziţie încălca (printre altele, şi) dreptul la viaţă privată.
Totuşi, CEDO a considerat că premisa pentru reţinerea unei încălcări a articolului 8 din Convenţie, în contextul analizat, presupune o percheziţie desfăşurată la reşedinţa/ sediul reclamantului. Având în vedere că acea percheziţie nu s-a desfăşurat la reşedinţa/ sediul vreunui reclamant, CEDO a considerat că nu s-a produs nicio încălcare a dreptului la viaţă privată al reclamanţilor.
Atenţie! Trebuie luat în considerare, în contextul deciziei CEDO, că lăsarea de documente în posesia a diferiţi colaboratori (consultanţi fiscali sau responsabili cu protecţia datelor externi etc.) va atrage imposibilitatea contestării unor percheziţii efectuate la sediile acestora, în baza dreptului la viaţă privată al celui care colaborează cu astfel de persoane, dacă aceştia sunt vizaţi de o asemenea măsură.
De asemenea, referirea, de mai sus, la colaboratori şi nu doar la consultanţi fiscali nu este întâmplătoare: chiar dacă, în cauza analizată, starea de fapt a fost generată de lăsarea unor documente la un consultant fiscal, esenţa cauzei este determinată de relaţia dintre dreptul la viaţă privată şi sediile unor terţe persoane.
Comentarii articol (0)